Emy

despre emy

Poetice

19 Sep 2007
Intunericul imbraca vechiul orassatul de haina-i prafuitaiar eu ce m-ascundeam de zi - un lasVin sa intampin negura inchipuitaNu am ales bezna involburataCi o dorinta ce-mi zacea in sufletO, zii! Te simt! Esti lepadataDe-un om ce l-ai facut inert Vine toamna cu toata nostalgia ei. Este in mod clar cel mai nostalgic anotimp, si influenta ei se rasfrange si asupra mea. Frunzele ei ofilite imi aduc si mie amintiri si melancolii. Soarele se arata mult mai timid, natura plange si nu se mai opreste, plang si ingerii pe muzica lor divina. M-am nascut toamna si simt in toata fiinta mea venirea ei. Vine cu dorinta de a readuce in prezent trecutul, dar de a-l reinventa in acelasi timp. Trecutul pastreaza il el sentimente si amintiri pe care nu dorim sa le eliminam ci sa le facem din nou parte a prezentului. E momentul meditarii, chiar daca am gresit, revedem lucrurile mult mai clar. Este dorinta de a intoarce roata destinului ce pecetluieste viata fiecaruia si de a te pregati pentru a o lua de la capat, cu o parte dintre coordonatele trecute, puse in alt decor. Niciodata nu suntem sufiecient de dispusi incat sa mergem inainte fara a ne uita in urma fara regret, la castele de vise ce inca rezista pentru a le fi reluata constructia. Cine stie cate vieti de acum inainte vor afecta... Multi spun ca nu se uita inapoi, dar nu putem trece si intoarce capul fara a ne pasa ce am lasat in urma. Toate investitiile sufletesti lasa urme adanci, ca ploaia in stancile de pe munte. Nu sunt simpli pasi pe nisip ce se sterg la prima briza... Ele revin cand nu mai crezi cu o putere imensa. Te anunta cand ar trebui sa recladesti prezentul pe temeiurile unui trecut reactualizat. Sa traim ce am dorit o data la alte cote, la alte dimensiuni, cu alta experienta, cu alta perspectiva...Toate-s vechi si noua toate. Istoria se repeta, dar sub alta forma. Nimic nu are inceput sau sfarsit: Uroboros. E un joc nesfarsit de-a v-ati ascunselea, fiecare stie cine se ascunde dupa masca, dar s face ca nu vede. Si de fiecare data o ia de la capat... Ne place jocul, labirintul cunoasterii ceilulalt, al seducerii, al cuceririi. Cine e cuceritul, cine e cuceritorul? Mastile si rolurile se schimba mereu...PS: Versurile de mai sus nu-mi apartin, dar imi plac prin ce inspira, prin profunzime si orizont de interpretare. Ma intreb cand vor face obiectul unui volum...  

Alete insemnari din blog

Azi m-au cuprins brusc amintiri. Ascultam ceva muzica dupa doua saptamani stresante. Ce as mai putea sa spun? uneori cand avem nevoie de o persoana care sa ne ajute cu un sfat obiectiv, sincer, neinteresat nu o gasim. M-am trezit in fata unei decizii de luat: pe de-o parte sunt avantajele…

Am revenit la ceea ce inseamna intunericul si lumina, binele si raul… Negarea negatiei… Antinomiile se neaga reciproc. Intunericul precede geneza, aparitia Luminii. Nu este prin excelenta negativ, ci din contra permite nasterea pozitivului. Iisus se naste in miez de noapte. Noaptea

Cum este miez de noapte, si nu pot dormi, nu pot spune "Tonight is for dreamers", pentru ca ar insemna ca nu sunt o visatoare, si poate acum chiar nu sunt...Mi-am propus sa-mi iau un interviu la care sa raspund cu sinceritate, fara no comment. Si nu voi evita sa-mi pun intrebari

Cred ca poate cea mai buna caracterizare pentru ceea ce suntem noi oamenii este reflectata de ideea ca omul este dual. In individ se lupta mereu natura umana (ca sa nu spun “divina”, ca este undeva aproape de blasfemie), animata de sentimente pozitive si una animalica ghidata de cele

Zilele acestea nu am avut timp sa scriu pe blog, dar nu inseamna ca nu m-am gandit la muuulte lucruri. Mi s-a spus ca e inutil sa scriu. Ba as zice ca este. A scrie pe blog este unul dintre lucrurile care imi fac o deosebita placere si imi dau senzatia de libertate, de cristalizare a gandurilor, de

Recomandari