Emy

despre emy

Poetice

19 Sep 2007
Intunericul imbraca vechiul orassatul de haina-i prafuitaiar eu ce m-ascundeam de zi - un lasVin sa intampin negura inchipuitaNu am ales bezna involburataCi o dorinta ce-mi zacea in sufletO, zii! Te simt! Esti lepadataDe-un om ce l-ai facut inert Vine toamna cu toata nostalgia ei. Este in mod clar cel mai nostalgic anotimp, si influenta ei se rasfrange si asupra mea. Frunzele ei ofilite imi aduc si mie amintiri si melancolii. Soarele se arata mult mai timid, natura plange si nu se mai opreste, plang si ingerii pe muzica lor divina. M-am nascut toamna si simt in toata fiinta mea venirea ei. Vine cu dorinta de a readuce in prezent trecutul, dar de a-l reinventa in acelasi timp. Trecutul pastreaza il el sentimente si amintiri pe care nu dorim sa le eliminam ci sa le facem din nou parte a prezentului. E momentul meditarii, chiar daca am gresit, revedem lucrurile mult mai clar. Este dorinta de a intoarce roata destinului ce pecetluieste viata fiecaruia si de a te pregati pentru a o lua de la capat, cu o parte dintre coordonatele trecute, puse in alt decor. Niciodata nu suntem sufiecient de dispusi incat sa mergem inainte fara a ne uita in urma fara regret, la castele de vise ce inca rezista pentru a le fi reluata constructia. Cine stie cate vieti de acum inainte vor afecta... Multi spun ca nu se uita inapoi, dar nu putem trece si intoarce capul fara a ne pasa ce am lasat in urma. Toate investitiile sufletesti lasa urme adanci, ca ploaia in stancile de pe munte. Nu sunt simpli pasi pe nisip ce se sterg la prima briza... Ele revin cand nu mai crezi cu o putere imensa. Te anunta cand ar trebui sa recladesti prezentul pe temeiurile unui trecut reactualizat. Sa traim ce am dorit o data la alte cote, la alte dimensiuni, cu alta experienta, cu alta perspectiva...Toate-s vechi si noua toate. Istoria se repeta, dar sub alta forma. Nimic nu are inceput sau sfarsit: Uroboros. E un joc nesfarsit de-a v-ati ascunselea, fiecare stie cine se ascunde dupa masca, dar s face ca nu vede. Si de fiecare data o ia de la capat... Ne place jocul, labirintul cunoasterii ceilulalt, al seducerii, al cuceririi. Cine e cuceritul, cine e cuceritorul? Mastile si rolurile se schimba mereu...PS: Versurile de mai sus nu-mi apartin, dar imi plac prin ce inspira, prin profunzime si orizont de interpretare. Ma intreb cand vor face obiectul unui volum...  

Alete insemnari din blog

Partea I, recunosc ca este usor tragica si se datoreaza unei stari triste ce o aveam. Revin cu sentimente mai insorite. Asa ca am modificat si postul anterior. Dincolo de tristete, raman mereu cu speranta. Desi uneori suntem probabil urmariti de sentimentul ghinionului sau al nefericirii, cred ca

Two comes into being when 1 repeats itself. Two is maya, because both were present in the One. The two are the internal and the external world; the unmanifested and the manifested, Shiva and Shakti, male and female, Sun and Moon, gross and subtle, Absolute and maya, Noumenon and Phenomenon. Two is

Cred ca poate cea mai buna caracterizare pentru ceea ce suntem noi oamenii este reflectata de ideea ca omul este dual. In individ se lupta mereu natura umana (ca sa nu spun “divina”, ca este undeva aproape de blasfemie), animata de sentimente pozitive si una animalica ghidata de cele

Cu ajutorul comentariilor ajung la "iluminare": in viata pentru a avea ceea ce vrei trebuie sa lupti. Oare cati putem lupta si pana unde? Mai ales cand lupta pare a deveni zadarnica, atunci cand nu mai gasim resurse interioare si motive, ne aflam in impas. Zicem "nu mai vreau si nu

Vainvit sa ma vizitati in noua mea casa. Imi cer scuze pt comentariile ce nu apar acolo, dar asta se datoreaza faptului ca au disprut in mod ciudat azi dimineata. In plus, au disparut si 2 posturi, pe care eu nu le-am

Recomandari