Despre Ingeri si Karme

Emy

despre emy

Despre Ingeri si Karme

19 Sep 2007

Partea I, recunosc ca este usor tragica si se datoreaza unei stari triste ce o aveam. Revin cu sentimente mai insorite. Asa ca am modificat si postul anterior. Dincolo de tristete, raman mereu cu speranta. Desi uneori suntem probabil urmariti de sentimentul ghinionului sau al nefericirii, cred ca totul se datoreaza atitudinii noastre fata de viata si evenimentele ei. Mai mult, cred ca uneori ne si protejeaza un inger pazitor si ne indreapta pasii. Probabil ca se contrazice cu ideea liberului arbitru. In mod cert, liberul arbitru e usor conditionat de factori externi, dar nu sunt incomensurabili. Si daca intr-adevar credem in ceea ce ne dorim, trecem cu usurinta peste ei. Toate sunt mai usoare cand vrem din tot sufletul ceva!Am mai aflat unele raspunsuri, dar pe masura ce iti raspunzi la intrebari, tot mai multe se revarsa. Orice raspuns naste alte ghicitori ale Sfinxului! Este exact ca o Sibila, ce spune profetii ambigue pe care le interpretam cum vrem... Suntem intr-un cerc al intrebarilor ce niciodata nu nasc raspunsuri definitive. Se nasc doar incertitudini. Ceea ce ramane sigur este dorinta, idealul: suntem neclintiti in atingerea lui. Asa cum personajele eminesciene se salveaza reciproc si devin umane, tot asa suntem oameni in virtutea urmaririi idealurilor noastre. Nu suntem extrem negativi sau extrem pozitivi, ci trebuie sa ne acceptam cu calitatile si defectele fiecaruia. Nu trebuie sa incercam sa-i schimbam pe ceilalti, ci sa ne bucuram de ei asa cum ii avem. In fiecare se poate gasi partea luminoasa sau intunecata, depinde cum privim. Depinde de punctul de referinta pe care il are fiecare. Eu caut partea luminoasa a Celuilalt, si stiu ca in orice inger al intunericului, ramane o farama de lumina... ce se poate transforma intr-o flacara orbitoare daca este alimentata si intretinuta. Cred ca in fiecare poate sa se nasca o astfel de flacara. Trebuie doar sa existe dorinta de a lumina pe ceilalti, si in cei mai multi dintre noi exista. Totul sta in puterea noastra. Daca ne mai ajuta si divinitatea putin, putem muta muntii din loc!PS: Finalul postului anterior este clar: Am urmat pamântul ista, vremea mea, viata, poporul Cu gândirile-mi rebele contra cerului deschis; El n-a vrut ca sa condamne pe demon, ci a trimis Pre un înger sa ma-mpace, si-mpacarea-i... e amorul.

Alete insemnari din blog

Iubire in stele

Am plecat in 12 stele Sa caut iubirea… M-am imbarcat pe Argos Sa gasesc dragostea pretioasa, Berbecul cu lana de aur. Cand am ajuns, M-a rapit un semizeu, Ca Zeus sub chip de Taur, Pe Europa. Si am devenit de nedespartit Ca Gemenii Castor si Polux… Am ajuns amandoi Pana la Tropicul

Duse de vant iubiri pierdute

Am sa incep cu o concluzie: cele mai frumoase sunt iubirile pierdute, iubirile neimplinite. Oare de ce? Probabil pentru ca ne chinuie mereu intrebarea cum ar fi fost? Pentru ca ne imaginam una dintre cele mai bune lumi posibile? Pentru ca ne blocam intentionat sufletele si ramanem intr-o vesnica

Elogiul Iubirii

Ieri mi-a fost dat sa aud urmatoarea confesiune: “nu stiu sa iubesc”. Am ramas initial blocata, dupa care, prima idee care mi-a venit in minte a fost “nu ai gasit persoana potrivita”. As completa eu acum cu: “nu iti dai seama ca iubesti”… Ajung la

Imi place ploaia!

Azi a plouat, in mod cert nu e decat o banalitate ceea ce spun. Dar am descoperit ceva: imi place ploaia! Pana acum cand ploua eram trista si plicitisita, dorindu-mi sa iasa soarele. Ba chiar ascultam tunetele cu placere, vedeam ca fulgera si asteptam cu emotie sunetul bubuitor. Ma uitam la

Lectura in stele - Karmice 2

Oare de cate ori nu ne-am gandit asa multi dintre noi! Nu indraznesc sa ma gandesc cati am si avut dreptate...Revenind la Karma, sau pana la astrograma personala, suntem ceea ce scrie in ea? Multi astrologi vad legaturile karmice in astrograme. Mai mult, Casa a XII-a a Pestilor este casa karmei si