Perspective, Jocuri periculoase

Emy

despre emy

Perspective, Jocuri periculoase

22 Sep 2007

Ma uit total nedumerita de ceea ce constat ca se petrece in jur. Ajung sa nu inteleg multe aspecte legate de nehotararea oamenilor, de ceea ce cauta, de dorintele ascunse, nemarturisite, care nu de fiecare data ne fac fericiti. Nu mai stim ce sa alegem, nu stim pe ce drum mergem si nici unde ne va duce. Oare mai exista oameni care sa constientizeze consecintele actiunilor lor asupra celorlalti? In dorinta de a face bine propriei persoane, de a ne juca, de a testa, ajungem in extreme, ranim, ii iluzionam pe ceilalti...E frumos jocul, e palpitant, e irezistibil... intr-un cuvant imi place, il ador. Doar ca uneori depasim limita jocului si ajungem sa ne implicam si ne ardem foarte puternic. Celalalt poate ca isi da seama, poate ca nu. Depinde ce semnale emitem. Ajungem dependenti de joc, de sentimentele pe care ni le ofera. Si unul din doi mereu va merge mai departe, va vedea in joc o fata a realitatii, iar celalalt va ramane indragostit de ideea de joc. E greu sa se revina la realitate, la cine suntem, la ce vrem de fapt. Vrem in mod cert sa obtinem ceva: fie impacare sufleteasca, fie o satisfacere a orgoliului, fie e o nevoie necunoscuta pe care nici macar noi nu o intelegem. Pur si simplu e o alta fata a monedei: sunt nevoi diverse, iar cea ludica este una dintre ele. Orice adult este in sufletul sau un copil neinteles ce vrea sa se comporte matur in viata reala... Problema e ce se intampla dincolo de ea...Suntem o civilizatie a copiilor mari, a jucausilor, in orice domeniu. Ne plictisim repede, ne schimbam starea foarte repede. refuzam sa ne maturizam. Vibram la tentatia jocului, ne lasam atrasi in el, doar ca ii uitam regulile. Regula 1: sa nu investim sentimente! Cand o incalcam jocul devine serios... Cadem mereu, dar avem impresia ca urcam. Ne afundam intr-o semi realitate ce nu ofera satisfactie pe termen lung. Decat daca o transformam in realitate. Cred ca exista o realitate spirituala, conexiunea spirituala (sa-i zic acum si virtuala!?) e un nou tip de a se raporta la celalalt, dar e clar ca nu-i suficient. Depinde ce rezulta din ea. Mi-e teama sa inaintez ipoteze. Desi e periculos, e atat de frumos...

Alete insemnari din blog

Alegeri Proces de constiinta

Am vazut recent un film inspaimantator. De ce? Era viata mea. Nu conteaza filmul, ca as dezvalui prea mult. Dar, da, e trist, tragi-comic, oricum as putea sa-i spun. Cel mai grav proces e cel cu trecutul. Faptele s-au produs, nimic nu poate fi modificat. Pana la urma, orice proces e cu trecutul si

Maya II

Uneori nu avem curaj sa dam la o parte valul de iluzie in care ne ascundem. Ceea ce simtim nu e totuna cu ceea ce spunem. Uneori circumstantele ne determina sa ne ascundem si sa izolam sentimentele autentice de teama unor consecinte nefaste. Ne ascundem de societate, de normele ei, ne ascundem fata

Plimbare in Univers

Este ciudat cum un loc atat de cunoscut si poate banal poate deveni o oglinda a Universului, in toata splendoarea sa, a Universului mic sau a Imensitatii. Azi m-am plimbat in parc (seamana cu o insemnare dintr-un jurnal...) desi cred ca de fapt m-am plimbat prin labirintul gandurilor mele. Cand

Despre ingeri

Am ales sa scriu despre ingeri din motive multiple. Si panala urma neimportante. Ceea ce m-a determinat a fost aparenta si frapanta discrepanta intre inger si opusul sau, demonul, atat de frumos descrisa in literatura. Interesant este ca demonii, fiinte ale intunericului sunt alta moneda a

Fortuna

Grecii spuneau ca Luna se indragostise de un pamantean frumos, pe nume Endymion. Si fiindu-i foarte drag, dar neputand sa il duca in lumea ei, l-a adormit pentru a-l contempla in fiecare noapte. Asa cum Luna isi arata fata uneori, alteori se ascunde printre nori, asa este si norocul in