Emy

despre emy

Iubire contextuala

03 Apr 2008
Ce inseamna prea mult? Ce inseamna prea putin? Nu exista raspuns universal-valabil. Pentru fiecare este un urias “depinde”. Pentru unii, prea mult este dincolo de viata aceasta. Pentru altii cateva minute intarziate inseamna o renuntare la iubire. Trecem foarte grabiti pe langa cei care ne-ar putea iubi. Ii ignoram, nu-i vedem, ne dorim mereu o alta iluzie. Ce inseamna azi? Ce inseamna maine? Pentru unii azi este trait in ieri. Pentru altii, azi mereu este o punte spre maine. In fine, pentru o alta categorie azi este azi si atat, independent de maine si ieri. Ce este aproape? Ce este departe?  Pentru unii aproape e la o palma distanta, pentru altii, aproape este soarele inchis intr-un ciob de sticla pe care il admira un copil uimit. La fel si iubirea e relativa. Iubim din neant, incetam sa iubim  brusc. Iubim cu patima, iubim platonic… iubim pentru o clipa sau pentru o eternitate. Ce e pentru mine clipa? Ce e eternitatea? Iubim sub clar de luna, in acodrul unei chitari, iubim un chip vazut o data, fugitiv in multime. Cum stim ca iubim? Nu stim, simtim. Cautam fiinta ce ne obsedeaza, ne urmareste, e mereu cu noi desi e departe. Punem in fiinta aceea vise, asteptari, si alte condimente, toate aduse de noi. Poate nici nu stie cum o vedem, poate nici nu stie ca urmarim, poate nici nu stie ca o iubim… Poate nici nu s-ar recunoaste daca i-am oglindi portretul pictat de noi. Sa le aratam celor iubiti portretele lor. Oare seamana cu auto-portretul lor? Cu cat seamana mai mult, vom fi mai putin dezamagiti. Este valabila si relatia invers proportionala.

Alete insemnari din blog

Asa ca m-am gandit, cu ocazia comentariului facut de Pisi pe Ele, sa realizez o paralela intre iubire si democratie (gandindu-ma aici la cetatea greceasca polis). Asa ca, am sa sistematizez pe puncte pentru ca azi am un stil foarte concis (probabil unde am scris enorm aceste zile si … m-am

Cobori uneori treptele necunoscute ale abisului incercand sa-ti explici ce este dincolo... Te intalnesti cu sunetul asurzitor al umbrelor si simti sufletele frematand in canopele anticilor Uimit privesti la dansul lemurilor ce te cuceresc in intuneric si te intrebi adesea De ce ?,.... De ce

Probabil ca toti trecem prin vremuri de negura, de confuzie, de intrebari fundamentale. Cautam cu disperare raspunsuri prin metode logice sau mistice, avem nevoie absoluta de certitudini. In cautarea noastra ferventa, perpetua, intr-un moment in care credem ca am ajuns intr-un hau fara iesire uitam

Exista trei posibilitati de a continua drumul: Prima este a piticilor. Ei vor merge din fantana in fantana si vor avea iluzia ca viata lor este una fericita, ca au trecut inca o zi si ca in toate celelalte se va intampla la fel pana la sfarsit. A doua este cea a oamenilor “obisnuiti”.

Recomandari