Emy

despre emy

Cine mai crede?

09 Sep 2007
Multi dintre noi am uitat verbul "a crede". Nu mai credem in nimic. Vorbim din ce in ce mai des  despre valori, misiuni, crezuri, organizatii intregi se dedica lor, oameni sustin ca isi sacrifica existenta pentru ele. In fapt, nu suntem in stare sa credem in noi insine, in cei de langa noi, in divinitate. Suntem singuri in micimea noastra, uitam sperantele, uitam tot. Plangem dupa miracole si nu le recunoastem. Nu avem curaj sa le vedem, desi ele se intampla la tot pasul. Mi-e groaza sa vad umanitatea fara credinta... probabil secolul viitor nu va fi deloc... Spoiala de credinta, aparenta ucid tot ce este autentic. Imaginea rupta de corpul ce se taraste in agonia lipsei de substanta, aceasta e realitatea invizibila. Nu suntem nimic decat ceea ce vrem sa parem. Oare cati oameni ne cunosc dincolo de aparente, de impresii?Putini. In fiecare zi suntem vanzatori si cumparatori de iluzii. Conteaza cine vinde mai mult si cumpara mai putin... Doar ca nu putem sa parasim niciunul dintre roluri, traim, respiram prin iluziile cumparate, si totodata prin cele vandute. Cine nu vinde iluzii, ci adevaruri, sufera. Mai precis, cine da pe gratis adevaruri... Cine da pe gratis sentimente autentice, cine da la o parte valul Mayei in fata altuia, poate pierde sau poate descoperi un ALTUL la fel. Totul tine de noroc...  Si totul e sa-l recunosti pe acela, desi e posibil ca in orice clipa sa-l lasi sa treaca pe langa tine, orbit de un efemer fir de praf....

Alete insemnari din blog

Am revenit la ceea ce inseamna intunericul si lumina, binele si raul… Negarea negatiei… Antinomiile se neaga reciproc. Intunericul precede geneza, aparitia Luminii. Nu este prin excelenta negativ, ci din contra permite nasterea pozitivului. Iisus se naste in miez de noapte. Noaptea

Este evident ca noile tehnologii sunt parte din viata noastra si ca orice imbunatatire a vietii aduce si aspecte negative. De ce oamenii se indragostesc pe net? Nu s-a putut raspunde in mod absoult. Cateva astecte importante se refera la: 1. Depasirea unor granite legate de corpul fizic. Sunt

Gandindu-ma la credinta si la cat etalam, am ajuns la vesnica tema, cantata de poeti si barzi antici sau contemporani, de toti cu aceeasi patima si acelasi dor: iubirea absoluta, suprema, neconditionata. Chiar ma intrebam in spiritul ideii de vanzator si cumparator de iluzii, daca nu cumva asta

Ieri mi-a fost dat sa aud urmatoarea confesiune: “nu stiu sa iubesc”. Am ramas initial blocata, dupa care, prima idee care mi-a venit in minte a fost “nu ai gasit persoana potrivita”. As completa eu acum cu: “nu iti dai seama ca iubesti”… Ajung la

Am vazut recent un film inspaimantator. De ce? Era viata mea. Nu conteaza filmul, ca as dezvalui prea mult. Dar, da, e trist, tragi-comic, oricum as putea sa-i spun. Cel mai grav proces e cel cu trecutul. Faptele s-au produs, nimic nu poate fi modificat. Pana la urma, orice proces e cu trecutul si

Recomandari