Emy

despre emy

Armagheddon

08 Oct 2007
Cu ajutorul comentariilor ajung la "iluminare": in viata pentru a avea ceea ce vrei trebuie sa lupti. Oare cati putem lupta si pana unde? Mai ales cand lupta pare a deveni zadarnica, atunci cand nu mai gasim resurse interioare si motive, ne aflam in impas. Zicem "nu mai vreau si nu mai pot, STOP". Devine dificil sa ne mobilizam si pierdem. Nu am a povestesc cum am pierdut eu dupa trei sferturi de drum parcurs (cel putin asa simteam la caest moment) si acum cand incerc sa reiau firul, ca Hansel si Gretel, imi e greu, nu-l mai gasesc, ma impiedic de fiecare pietricica ce ar trebui sa ma aduca mai aproape de rezolvare.Daca vreau mai mult? Nu tine numai de mine. De fapt asta a fost mereu o scuza buna pentru a nu face ceva. De ce nu ar face celalalt? De ce nu m-as ascunde dupa diverse clisee, stereotipii, prejudecati cand vine vorba de a asculta glasul intuitiei si sentimentelor? De ce nu as zice m-e teama sa acionez pentru ca altii vor zice "nu stiu ce", altii vor crede, si mereu altii... Nu m-am intrebat ce as zice eu, ce as simti eu, ce as crede eu. Am renuntat la lupta cand nu era cazul, si regret. Acum de abia imi dau seama ca e mai greu sa traiesti cu o infrangere voita, umilitoare, decat cu rezultatul pe care ti l-ar fi oferit destinul. SI evident ca vreau INCA mai mult? Oare cine nu vreau? Atunci am crezut ca ma pot multumi cu putin, ca nu cumva sa deranjez o ordine prestablita, aparent imuabila. Mi-am zis ca renunt la tot, doar doar sa nu mi se reproseze vreodata ceva. Si complacandu-ma intr-o situatie ne facem ca nu e ceea ce e... am ajuns sa raman cu regretele.Ramane de vazut ce mai pot face! PS: Am fost critica azi cu mine, pe semne am inceput bilantul anului acestuia... www.desiderias.wordpress.com

Alete insemnari din blog

Grecii spuneau ca Luna se indragostise de un pamantean frumos, pe nume Endymion. Si fiindu-i foarte drag, dar neputand sa il duca in lumea ei, l-a adormit pentru a-l contempla in fiecare noapte. Asa cum Luna isi arata fata uneori, alteori se ascunde printre nori, asa este si norocul in

 Nu stiu cum s-ar fi desfasurat lucrurile fara blog. Cel putin intr-o anume perioada a fost ceea ce mi-a trebuit, facandu-ma sa trec mai usor peste momente care am crezut ca nu se vor sfarsi niciodata. Dar au trecut si au lasat amintiri in urma.Plimbare in univers - Amintiri Imi amintesc de

Ma uit total nedumerita de ceea ce constat ca se petrece in jur. Ajung sa nu inteleg multe aspecte legate de nehotararea oamenilor, de ceea ce cauta, de dorintele ascunse, nemarturisite, care nu de fiecare data ne fac fericiti. Nu mai stim ce sa alegem, nu stim pe ce drum mergem si nici unde ne va

La intrebarea lui Prajapati m-am gandit sa raspund intr-un post separat pentru ca mi se pare o provocare. Implicatiile sunt mult mai complexe si mai profunde... mi-a evocat atatea lucruri, atatea sentimente!Primul ar fi copilaria. Cand veneau ai mei acasa ma supuneau unui joc: ce alegi, dreapta sau

Intr-o noapte fara stele, fara luna, Te-asteptam visand furtuna. In cer, ingeri-toti se ascundeau, Demoni multi se invrajbeau… La lumina lumanarii, randuri palide scriam. Inca speram, inca visam, sa te vad la rasarit, Eram deja la asfintit si stiam ca n-ai venit. In ropotul ploii, la usa mea

Recomandari