Emy

despre emy

Lumina Invierii

25 Apr 2008
Anul acesta m-am gandit foarte mult la sarbatorile de Pasti, la semnificatia lor. Intr-o lume sceptica, plin de compromis si schimbare, avem nevoie de ceva stabil: credinta. Zilele trecute dicutam despre subiectul incins al ultimilor ani, generat de Codul lui DaVinci. In esenta, este vorba despre mai multe viziuni si moduri de a judeca Biblia: mitico-religioasa, didactica sau istorica. Acestea nu sunt neaparat concordante. Viziunea mitico-religioasa nu trebuie asimilata cu cea istorica. Exista in Biblie fapte verificate istoric, cat si mituri a caror realitate nu a fost certificata. De asemenea, povestirile Vechiului Testament nu au neaparat caracter didactic (Biserica insasi nerecunoscandu-le ca fiind canonice). Codul lui DaVinci judeca Biblia din perspectiva istorica. Eu cred ca este o gresala enorma: Biblia nu este o cronica de la curtea unui rege, e o lucrare colectiva, aparuta la mult timp dupa producerea evenimentelor, cenzurata, selectata. Biblia se vrea a fi o mitologie cu rol de model moral, de dogma. A o reduce la valente istorice si a cauta sa demonstrezi sau sa darami un mit este, fara indoiala, o actiune sortita esecului. Biblia e un set de norme si valori umaniste, ce se constituie intr-un model de urmat pentru cei care se considera credinciosi. Aduce speranta si puterea de a merge mai departe in clipe grele. A fi ateu nu e simplu, asta ar presupune ca omul e o trestie in bataia vantului propriilor actiuni, DAR si a altora. Deci nu am putea opri pe altii sa ne faca rau, rugandu-ne la Dumnezeu pentru ocrotire. Totul ar fi un haos, o entropie ce ar conduce la distrugerea unui sistem care nu poate atinge de la sine echilibrul.

Alete insemnari din blog

Probabil ca toti trecem prin vremuri de negura, de confuzie, de intrebari fundamentale. Cautam cu disperare raspunsuri prin metode logice sau mistice, avem nevoie absoluta de certitudini. In cautarea noastra ferventa, perpetua, intr-un moment in care credem ca am ajuns intr-un hau fara iesire uitam

Azi m-a urmarit in continuare veselia ciudata, ca atare nu am o explicatie logica pentru ea, fiind deosebit de contradictorie. Nu am nici macar un motiv sa fiu vesela, probabil e un mod al psihicului de a se apara de lucrurile care il afecteaza. Rau nu e, pentru ca sunt foarte pornita pe treaba

Oamenii cauta retete, cauta statistici. Suntem simple cifre in cercetarile sociologice si psihologice. Cautam prescriptii si cauze. Si eu am cazut in capcana dezvrajirii. Caut cauzalitati, uit ca exista si gratuitati… Ma tem de gratuitati, si intr-o stare de suspiciune si cvasi-ambiguitate

Pe urma ne vedeam din ce în ce mai des. Eu stateam la o margine-a orei, tu - la cealalta, ca doua toarte de amfora. Numai cuvintele zburau intre noi, înainte si înapoi. […] Cuvintele se roteau, se roteau între noi, înainte si înapoi, si cu cât te

La intrebarea lui Prajapati m-am gandit sa raspund intr-un post separat pentru ca mi se pare o provocare. Implicatiile sunt mult mai complexe si mai profunde... mi-a evocat atatea lucruri, atatea sentimente!Primul ar fi copilaria. Cand veneau ai mei acasa ma supuneau unui joc: ce alegi, dreapta sau

Recomandari