Karmice

Emy

despre emy

16 Sep 2007

Nu pot sa nu observ faptul ca deseori in aceasta viata (cel putin) suntem orbi, sau mai bine zis orbiti... Daca ar fi sa analizez de ce, primul raspuns ce-mi vine in minte este destinul. Tema indiana prin excelenta, Maya, sau Zeita ce ne pune un val pe ochi, pentru a ne impiedica sa vedem lucrurile in esenta lor, se pare ca este o credinta inradacinata in spiritul uman, dincolo de a fi parte exclusiva a culturii indiene. Curios este ca sociologic vorbind, in ea regasim acel indivind cu "locul controlului extern" ce mereu da vina pe destin, pe soarta sau pe ghinion. Personaj mistic, fatalistul se plimba prin viata, cainadu-se ca nu are noroc, ca ghinioanele il urmaresc, ca este blestemat, ca i s-au facut vraji, etc, etc. In toate exista un alt vinovat in afara de el insusi. Si incepe toate situatiile de viata magistral: daca lucrurile nu ar fi stat asa, acum s-ar fi intamplat nu stiu ce.Ei bine, ce uita Fatalistul e ca lucurile stau asa tocmai din cauza lui. Sta in puterea omului sa schimbe ce nu este bine in viata sa, sa actioneze. Liberul arbitru este mai puternic decat ne putem imagina. Suntem doar orbiti de prejudecati, de reguli impuse de noi insine, de stereotipii de viata, de obisnuinte, de comoditate. Suntem robii propriului nostru Univers, aparent stramt, lipsit de sens si guvernat de forte misitice care conspira impotriva noastra. Cu valul pe orchi, trecem prin viata fara a ne uita atent in jurul nostru, fara a-i descoperi pe cei ce conteaza, pe cei ce ne iubesc. Dam vina pe circumstante ca i-am indepartat sau neglijat pe cei dragi sau pe cei carora le pasa de noi. De cate ori nu am cerut iertare pentru indiferenta sau pentru faptul ca am luat decizii pripite? De cate ori ceilalti nu ne-au acordat-o doar in virtutea unui "iarta-ma"? Si de cate ori vor fi dispusi sa ne ierte? Sincer, cred in a doua sansa, cred ca daca putem corecta greselile trecutului si putem sa ne armonizam cu ceilalti, fiind atenti la ceea ce vor si simt cu adevarat. Daca putem citi printre randuri in paginile sufletului, exista mereu posibilitatea de aranjare.In viata nu se pierde si nu se castiga nimic, dar se modifica toate. Dar miza ar trebui sa fie a mentine relatii pozitive cu toti cei carora le pasa de noi. Imaginez o relatie ca la matematica: + si + ar trebui sa dea intotdeauna plus. Dar uneori, nu facem decat sa sfidam aceste legi, si facem transformari ciudate. Nu stim sa pastram ceea ce obtinem cu greu sau ceea ce ni se ofera. Nu avem respect pentru propriul nostru efort de a cosntrui o relatie, nu stim sa ne bucuram de ceva ce a venit aparent din Cer, ca un cadou meritat sau nu. Ajungem sa nu mai vedem nimic, sa ne schimbam radical sau nu, sa nu mai credem in noi, sa nu mai credem in ceilalti. De ce am crede in noi daca noi nu suntem stapanii vietii noastre? De ce am crede in ceilalti, cand si ei sunt robii unor forte nebanuite? Ca sa putem crede in ceilalti, trebuie mai intai sa credem in noi. Daca VREI, POTI. Contreaza sa VREI si sa CREZI cu adevarat.

Alete insemnari din blog

Maya II

Uneori nu avem curaj sa dam la o parte valul de iluzie in care ne ascundem. Ceea ce simtim nu e totuna cu ceea ce spunem. Uneori circumstantele ne determina sa ne ascundem si sa izolam sentimentele autentice de teama unor consecinte nefaste. Ne ascundem de societate, de normele ei, ne ascundem fata

Elogiul Iubirii

Ieri mi-a fost dat sa aud urmatoarea confesiune: “nu stiu sa iubesc”. Am ramas initial blocata, dupa care, prima idee care mi-a venit in minte a fost “nu ai gasit persoana potrivita”. As completa eu acum cu: “nu iti dai seama ca iubesti”… Ajung la

EU cu MINE: Interviu

Cum este miez de noapte, si nu pot dormi, nu pot spune "Tonight is for dreamers", pentru ca ar insemna ca nu sunt o visatoare, si poate acum chiar nu sunt...Mi-am propus sa-mi iau un interviu la care sa raspund cu sinceritate, fara no comment. Si nu voi evita sa-mi pun intrebari

Despre Ingeri si Karme

Partea I, recunosc ca este usor tragica si se datoreaza unei stari triste ce o aveam. Revin cu sentimente mai insorite. Asa ca am modificat si postul anterior. Dincolo de tristete, raman mereu cu speranta. Desi uneori suntem probabil urmariti de sentimentul ghinionului sau al nefericirii, cred ca

Atat de trist ca si ingerii plang

Am neglijat ceva timp blogul… si ii simt lipsa. Gandul mi-a zburat spre blog ascultand melodia Tears from the moon (No Conjure ft. Sinead O’Conner). Versurile imi exprima excelent starea de spirit ca nici nu as avea ce comentariu sa adaug la acestea. Parca mi-ar fi citit