Emy

despre emy

EU cu MINE: Interviu

02 Iul 2007
Cum este miez de noapte, si nu pot dormi, nu pot spune "Tonight is for dreamers", pentru ca ar insemna ca nu sunt o visatoare, si poate acum chiar nu sunt...Mi-am propus sa-mi iau un interviu la care sa raspund cu sinceritate, fara no comment. Si nu voi evita sa-mi pun intrebari incomode... Eu R:De ce ai ales sa scrii un blog, tu care ti-ai zis mereu ca nu vei scrie niciodata un jurnal? (ca n-ai timp, ca secretele nu se impartasesc unei foi, ca e pierdere de vreme)?Eu I:Motivul ar fi simplu, blogul nu e jurnal, e jurnal public, e acea parte din tine pe care o lasi s-o descopere sau s-o dezvaluie ceilalti. Blogul nu e o discutie cu mine insami, e un dialog cu aceia care simt ca impartasesc aceleasi experienta.Eu R: De ce nu un jurnal?Eu I: Ma sperie ideea de jurnal: il asociez cu ascuns, cu a fi altcineva, a fi un cineva de care iti este rusine, pe care il dosesti cat mai bine si este o tragedie daca este descoperit. Si oare am vreun motiv sa ascund o parte din mine? S-o condamn la intunericul unui sertar? In mod cert NU. Eu R: Esti pe blog autentica? Eu I: Da, daca asta imi propun. Cu siguranta ca voi autentica, altfel, blogul e inutil.Eu R: (intrerup) Scuze, dar nu inseamna blogul un alt eu virtual?Eu I: (Rad) Virtual nu inseamna real?! Probabil ca e mai real acest EU decat oricare altul. E acea parte ce stiu eu despre mine si nu stiu altii si ce nu stiu nici eu, nici altii (asta vreau sa descopar). Omul e multifatetat (in ciuda a ceea ce evoca termenul) si nu poate fi redus la un EU. Toate infatisarile noastre sunt tot EU. Eu este suma lor si ceva mai mult, e melodia mai presus de sunetele ce o compun. Virtual si real sunt fete ale aceleiasi existente.Eu R: Cum te-ai descrie ca blogger-ita?Eu I: Blogger-ita e mult spus. Ca autoare de blog, sa zicem. Desi e cam devreme sa ma pronunt... As vrea sa am mereu ceva de spus, asta insemnand ca viata e plina, ca gandurile alearga neobosite, ca emotiile sunt nemasurate.Eu R: Ce vrei sa-ti aduca blogul?Eu I: Intotdeauna pe mine. Prin blog ajung sa dedic putin timp pe zi in a ma explora ca pe o lume intotdeauna noua, ceea ce in ziua de astazi, sa recunoastem, e greu de facut. In atat de mult zgomot abia daca mai am timp sa ma gandesc la mine.Eu R: Ce ai invatat cel mai important de la viata pana acum?EU I: Greu de raspuns.. Sunt foarte multe ce ar putea concura la aceasta categorie. Ce-mi vine prima data in minte ar fi ca apreciem ceva de indata ce-l pierdem. Suna banal, dar e atat de real incat merita mentionat. Si mai e un lucru, desi multe pierderi sunt aparent ireversibile, uneori sta in puterea noastra sa recastigam ceva, dar suntem prea orgoliosi s-o facem si suferim in tacere.Eu R: Ca tot am intrat in taramul filosofiei de viata, ai una?Eu I: In mod cert DA. Viata e un tren ce duce pe sine diferite, se opreste in unele gari, intr-unele se opreste mai mult, in altele mai putin. Uneori se mai alatura si alte trenuri, ca apoi sa se desparta. Trenul asta e manat de vise, implinite sau pierdute, iar destinatia e intotdeauan surpriza. Serios, niciodata nu am stiut unde ma duce, am luat deciziile repede, fara sa analizez prea mult. Evident ca este optiunea ta pe unde va merge trenul. Singura problema e ca locomotiva nu e dubla, cu alte cuvinte, trenul nu are si drum inapoi... doar inainte, vesnic inainte.Eu R: Ai vorbit despre trenuri care se alatura, ce parere ai despre relatiile intre oameni?Eu I: Complexe, nebuloase. Mereu am crezut ca oamenii isi sunt fiecaruia un fel de amulete, aducatoare de soare sau de nori. Sunt oameni care dorind fericirea celorlalti, le poarta un noroc nebun, sunt altii, din contra, manati de sentimente negre. Acestia aduc numai lacrimi si regres, ghinion. Observati-va in jurul vostru, comparati perioade din viata voastra, asociati. O sa vedeti ca am dreptate.Eu R: Ca sa nu ne mai lungim... crezi in dragoste?Eu I: Cred, cred neconditionat in simbolul androginului. Totul este sa recunoastem acea jumatate furata, pentru ca nu de putine ori, trecem fara sa realizam ca de fapt ne negam SANSA la fericire. Poate suntem orbi, surzi, dar nu suntem muti sa strigam. Cand simtim cu ochii sufletului ca am gasit-o, pentru nimic in lume nu trebuie sa trecem mai departe. Oricat de comod si simplu ar fi. Sau viata noastra nu va fi nici simpla, nici comoda...Eu R: Multumesc pentru timpul acordat. Si sa nu trisezi sa modifici raspunsurile...Eu I: Eu iti multmesc pentru ocazia de a ma deschide cuiva fata de care nu am secrete oricum.  
 

Alete insemnari din blog

Azi e clar ca nu a fost cea mai buna zi a mea si nici macar nu a fost 13 (deja e 13 in conditiile in care am trecut de 12, dar voi face o conventie si inca ma voi afla in ziua de 12). Si 13 si vineri… Nu am incredere in superstitii, dar nici nu le ignor, dar nu despre asta vreau sa vorbesc.

Multi dintre noi am uitat verbul "a crede". Nu mai credem in nimic. Vorbim din ce in ce mai des  despre valori, misiuni, crezuri, organizatii intregi se dedica lor, oameni sustin ca isi sacrifica existenta pentru ele. In fapt, nu suntem in stare sa credem in noi insine, in cei de

Am neglijat ceva timp blogul… si ii simt lipsa. Gandul mi-a zburat spre blog ascultand melodia Tears from the moon (No Conjure ft. Sinead O’Conner). Versurile imi exprima excelent starea de spirit ca nici nu as avea ce comentariu sa adaug la acestea. Parca mi-ar fi citit

Recomandari

Newsletter Ele.ro

 
 
Iubesc cum nu am mai iubit
  • person

    "iubesc cu pasiune"

Blog Ele.rochevron_right
 
Forum Ele.rochevron_right
 
LUMANARE ARTIFICII SET24 DIVERSE CULORI

4 RON   5 RON

Ofert Ele.rochevron_right
20% reducere