Emy

despre emy

Lipsa de inspiratie: libertate absoluta, sau nu...

30 Mar 2008
Cred ca de multa vreme nu am avut o asa lipsa de inspiratie, ce ma streseaza si ma enerveaza. Ma supara cand problemele cotidiene afecteaza si "lumea libera a fanteziei", inca un semn ca trebuie sa nu uit ca aceste doua lumi sunt de fapt una si aceeasi: EU. E totul intr-un singur fel, si acela trebuie acceptat. Ca imi place sau nu. Nu am inca multe raspunsuri pe care le caut neincetat si ceva imi spune ca le voi cauta etern. Nici vorba de a fi "inrobita de pasiune" cum mi s-a zis. Cand iesi din "lanturi" e mult mai greu pentru ca libertatea devine greu stapanit si de gasit calea intre mii de drumuri. Libertatea nu e in acest caz echivalenta cu fericirea (cel putin temporara). E ciudat, dar dezrobirea genereaza confuzie. Omul cand are libertate, nu stie ce sa faca cu ea. te uiti in jur, niciun zid, nicio poarta, niciun drum. Destinul este abolit. Tu alegi drumul, tu inalti zidurile, tu creezi poarta. Poate ca destinul este o idee comoda. Altcineva alege drumul pentru tine, inalta zidurile si creeaza poarta. Tu doar mergi... daca nu cumva cineva te ghideaza. Izvorul nesecat de libertate, aduce sete sufletului. Sete de inrobire. E ciudat cum intotdeauna tanjim dupa opusul a ceea ce avem. Cand suntem inrobiti, vrem libertate, cand avem libertate, vrem inrobire. Vrem mereu altceva, cautam neincetat, inrobire sau libertate si pe cei care sa ne-o ofere. Confuzie, confuzie, confuzie. Suntem robii ideilor. Ideilor de dragoste, libertate, pasiune, fantezie. Putem fi liberi? Probabil ca doar atunci cand ne uitam la viata noastra ca la un rau si cand nu avem absolut nicio idee unde se varsa, prin ce tinuturi trece, atunci suntem liberi. Cand raul nostru mereu duce catre un punct dorit, imaginat, visat, urmarit, nu suntem liberi, suntem inrobiti de pasiunea urmaririi acestui scop. Dar libertatea asta e fada, seaca, istovitoare. Poate cineva sa faca gesturi gratuite permanent? Sa mearga mai departe fara a dori nimic? NU. Totul e sa cautam adanc in sufletele noastre sa vedem ce scop ne va inrobi. Vad ca mi-a revenit inspiratia, vorba aceea, pofta vine mancand.desiderias.wordpress.com

Alete insemnari din blog

Revin, intrucat sunt foarte inspirata azi.Am tot citit comentariile de pe blog, unora le-am si raspuns. Astfel ca mi-a venit in minte, apropo de ce a spus Prajapati mai devreme, ca este importanta atitudinea. Ii dedic acest post pentru gandurile frumoase pe care le-a scris!Avem impresia ca nu putem

Am neglijat ceva timp blogul… si ii simt lipsa. Gandul mi-a zburat spre blog ascultand melodia Tears from the moon (No Conjure ft. Sinead O’Conner). Versurile imi exprima excelent starea de spirit ca nici nu as avea ce comentariu sa adaug la acestea. Parca mi-ar fi citit

Nu pot sa nu observ faptul ca deseori in aceasta viata (cel putin) suntem orbi, sau mai bine zis orbiti... Daca ar fi sa analizez de ce, primul raspuns ce-mi vine in minte este destinul. Tema indiana prin excelenta, Maya, sau Zeita ce ne pune un val pe ochi, pentru a ne impiedica sa vedem lucrurile

Ma uit total nedumerita de ceea ce constat ca se petrece in jur. Ajung sa nu inteleg multe aspecte legate de nehotararea oamenilor, de ceea ce cauta, de dorintele ascunse, nemarturisite, care nu de fiecare data ne fac fericiti. Nu mai stim ce sa alegem, nu stim pe ce drum mergem si nici unde ne va

Azi e clar ca nu a fost cea mai buna zi a mea si nici macar nu a fost 13 (deja e 13 in conditiile in care am trecut de 12, dar voi face o conventie si inca ma voi afla in ziua de 12). Si 13 si vineri… Nu am incredere in superstitii, dar nici nu le ignor, dar nu despre asta vreau sa vorbesc.

Recomandari