Emy

despre emy

Lipsa de inspiratie: libertate absoluta, sau nu...

30 Mar 2008
Cred ca de multa vreme nu am avut o asa lipsa de inspiratie, ce ma streseaza si ma enerveaza. Ma supara cand problemele cotidiene afecteaza si "lumea libera a fanteziei", inca un semn ca trebuie sa nu uit ca aceste doua lumi sunt de fapt una si aceeasi: EU. E totul intr-un singur fel, si acela trebuie acceptat. Ca imi place sau nu. Nu am inca multe raspunsuri pe care le caut neincetat si ceva imi spune ca le voi cauta etern. Nici vorba de a fi "inrobita de pasiune" cum mi s-a zis. Cand iesi din "lanturi" e mult mai greu pentru ca libertatea devine greu stapanit si de gasit calea intre mii de drumuri. Libertatea nu e in acest caz echivalenta cu fericirea (cel putin temporara). E ciudat, dar dezrobirea genereaza confuzie. Omul cand are libertate, nu stie ce sa faca cu ea. te uiti in jur, niciun zid, nicio poarta, niciun drum. Destinul este abolit. Tu alegi drumul, tu inalti zidurile, tu creezi poarta. Poate ca destinul este o idee comoda. Altcineva alege drumul pentru tine, inalta zidurile si creeaza poarta. Tu doar mergi... daca nu cumva cineva te ghideaza. Izvorul nesecat de libertate, aduce sete sufletului. Sete de inrobire. E ciudat cum intotdeauna tanjim dupa opusul a ceea ce avem. Cand suntem inrobiti, vrem libertate, cand avem libertate, vrem inrobire. Vrem mereu altceva, cautam neincetat, inrobire sau libertate si pe cei care sa ne-o ofere. Confuzie, confuzie, confuzie. Suntem robii ideilor. Ideilor de dragoste, libertate, pasiune, fantezie. Putem fi liberi? Probabil ca doar atunci cand ne uitam la viata noastra ca la un rau si cand nu avem absolut nicio idee unde se varsa, prin ce tinuturi trece, atunci suntem liberi. Cand raul nostru mereu duce catre un punct dorit, imaginat, visat, urmarit, nu suntem liberi, suntem inrobiti de pasiunea urmaririi acestui scop. Dar libertatea asta e fada, seaca, istovitoare. Poate cineva sa faca gesturi gratuite permanent? Sa mearga mai departe fara a dori nimic? NU. Totul e sa cautam adanc in sufletele noastre sa vedem ce scop ne va inrobi. Vad ca mi-a revenit inspiratia, vorba aceea, pofta vine mancand.desiderias.wordpress.com

Alete insemnari din blog

Este ciudat cum un loc atat de cunoscut si poate banal poate deveni o oglinda a Universului, in toata splendoarea sa, a Universului mic sau a Imensitatii. Azi m-am plimbat in parc (seamana cu o insemnare dintr-un jurnal...) desi cred ca de fapt m-am plimbat prin labirintul gandurilor mele. Cand

La intrebarea lui Prajapati m-am gandit sa raspund intr-un post separat pentru ca mi se pare o provocare. Implicatiile sunt mult mai complexe si mai profunde... mi-a evocat atatea lucruri, atatea sentimente!Primul ar fi copilaria. Cand veneau ai mei acasa ma supuneau unui joc: ce alegi, dreapta sau

Cu ajutorul comentariilor ajung la "iluminare": in viata pentru a avea ceea ce vrei trebuie sa lupti. Oare cati putem lupta si pana unde? Mai ales cand lupta pare a deveni zadarnica, atunci cand nu mai gasim resurse interioare si motive, ne aflam in impas. Zicem "nu mai vreau si nu

La început traiau pe pamânt fiinte androgine. Aratau ca doi oameni lipiti spate în spate: doua femei, doi barbati sau un barbat si o femeie. Acestia detineau o putere foarte mare, puteau face aproape tot ce gândeau. Zeii se tem de puterea aproape infinita a androginilor si,

Recomandari

Newsletter Ele.ro

Forum Ele.rochevron_right