O fila dintr-o carte deschisa

nu regreta niciodata ceea ce ai indraznit sa faci ...regreta ce nu ai facut si ai vrut

drumul

09 Dec 2006
        Ma uit in fata si imi vad propriul drum pe care alerg mereu , iar siguranta pasilor mei ma surprinde si pe mine uneori, alerg fara sa ma uit pe unde calc, ma impiedic, ma ridic si continui sa alerg, spre ce- nu as putea spune cu siguranta, uneori ma lovesc atat de rau incat ma poticnesc, si stau asa un timp sa imi revin , sa nu ma mai doara, sangerez si totusi stiu ca nu ma pot sa pierd timpul , timpul e pretios, nu imi permit sa il irosesc, viata e scurta si totusi ma opresc pentru ca trebuie, sunt constienta ca nu sunt de fier si am nevoie de refacere. Alerg si adeseori ma uit in urma si atunci ma opresc iar, trecutul e mult prea pronuntat in viata mea, si oricat imi spun sa il las sa treaca ma tenteaza sa privesc in urma si mai ales atunci cand pic , imi caut alinarea in trecut, ma uit si astept sa apara de acolo o mana sa ma ridic , un umar pe care sa imi odihnesc capul obosit, un zambet care sa imi incarce bateriile , sa imi dea puterea sa alerg mai departe, si il iau cu mine in drumul meu, dar de cele mai multe ori il pierd pe drum , nu stiu cum pt ca in permanenta are toata atentia mea, poate are prea multa si vrea sa scape , sa alerge pe propriul drum si atunci drumurile noastre se despart pentru a se reuni mai tarziu sau niciodata, sau poate nu poate tine pasul cu mine si atunci il las eu sa se indeparteze pentru ca nu am nevoie de nimeni sa ma faca sa incetinesc. Si alerg mereu ,fara tinta, fara un scop precis si caut mereu in drumul meu iubirea, energizantul meu pt a putea continua. Cred ca sunt dependenta de iubire, da, sunt dependenta de iubire , sa o ofer si sa o primesc. Am atat de multa iubire de daruit incat sufletul meu e obez :) 

Alete insemnari din blog

   Am ramas singura intre patru pereti reci si goi . Poate ar trebui sa ma bag la somn ...dar nici macar somnul nu vrea sa fie cu mine ...nu vrea sa vina sa imi tina companie in aceasta noapte.Candva poate de abia as fi asteptat momentul sa fiu doar eu cu mine ...dar azi nu , azi simt ca

    Sunt stupefiata. Ma uimeste lumea din jur si eu care ziceam ca absolut nimic nu ma mai poate uimi prea mult. Ma intreb pana unde poate ajunge ipocrizia si totusi niciodata nu reusesc sa ii vad limitele. Pe zi ce trece mai aud sau mai vad una care sa ma lase fara replica. Ma

    Ma simt in fatza unei mari intersectii. Am mers pana acum ba pe un drum ba pe altul , m-am intors, m-am ratacit , m-am regasit si acum ma vad aici stand. Cel mai ciudat e ca nu vreau sa inaintez pe nici un drum precis . Pt prima data viitorul ramane in viitor, fara planuri fara

gandul meu a plecat ....a plecat aciolo unde doar el poate ajungegandule nu fi rau ia-ma si pe mine ..zi-mi unde si vin si eu ,nu vezi ca nu mai pot, nu vezi ca ma lasi aici singura cu sufletul meu, iar sufletul meu plange, cum sa il opreschai vino inapoi si ajuta'ma sau ia'ma cu tine

Stateam si ma gandeam acum la ultimul an din viata mea. Probabil pentru ca am inceput sa constientizez cam cat de putin a mai ramas din anul acesta. Nu pot sa cred cam cat de mult am putut sa ma schimb in decursul unui singur an . Cate suturi mi-am luat , cate pagini am dat , cate dezamagiri si

Recomandari