M-am trezit azi ca ma uitam in oglinda . Ma priveam , nu ma priveam pe mine fizic , incercam sa ma uit la mine prin mine. Se spune ca omului ii trebuie o viata intreaga sa se cunoasca pe sine iar eu nu incetez sa ma uimesc pe mine insami.Ma uitam la mine si aveam senzatia ca nu eram eu

Strangers in the night exchanging glancesWondring in the nightWhat were the chances wed be sharing loveBefore the night was through.Something in your eyes was so inviting,  Something in you smile was so exciting,Something in my heart,Told me I must have you.  OK, o zi ingrozitoare ,

Stateam si ma gandeam acum la ultimul an din viata mea. Probabil pentru ca am inceput sa constientizez cam cat de putin a mai ramas din anul acesta. Nu pot sa cred cam cat de mult am putut sa ma schimb in decursul unui singur an . Cate suturi mi-am luat , cate pagini am dat , cate dezamagiri si

     Sa revenim la starea mea de-a dreptul deplorabila as putea spune. Incep sa cred ca mi se trage de la anotimp.:).La ce ma gandeam azi....ca m-am saturat de tiparele pe care singura mi le impun, de procesele de constiinta  care  mi le fac de obicei, de stilul 

   Adevarul nu supara niciodata, doar raneste ...Ce sa faci atunci cand adevarul spus doare mai tare decat orice? Ce sa faci atunci cand simti ca inima vrea sa urle , caci sa planga e prea putin spus dar cand nici macar o lacrima nu se iveste in coltul ochiului ? Cat pot sa fiu de