gradina amintirilor

va puteti plimba pe oricare dintre alei , dar daca veti ajunge la inima mea calcati cu grija

floare de numauita

06 Sep 2009
 . . . Te Iubesc  Hei !  Unde ai fugit ? Ma cunosti mai bine decat crezi Eu sunt ceea ce iubesti deja De fapt ,  sunt mai mult Eu sunt si ceea ce inca nu iubesti  si ceea ce respingi ,  si ceea ce e de neacceptat  si ceea ce iti face rau  Si ,  de aceea ,  te cunosc asa cum te cunosti  si inca un pic Ai si uitat cand ai simtit ultima oara ca ma iubesti Dar eu n-am uitat Eu tin minte tot si ,  de aceea ,   stiu despre tine si ceea ce ai uitat  si ,  de aceea ,      te iubesc prea mult ca sa ma supar pe tine Stii ,  daca ai avea putina incredere in mine ,  doar putina ,         ti-as arata lucruri minunate despre viata                                        despre lume ,  despre tine ,  ti-as arata cat de mult te iubesc  si ti-as arata cat de mult  ma iubesti Din totdeauna am fost cu tine Voi fi cu tine mereu Pentru ca   nu ma mai satur de dorul tau Pentru ca  tu esti Iubirea   da ,  tu  si nu pot sa traiesc fara tine Haide ,  haide ,  iarta-ma  accepta-ma ,  iubeste-ma   si totul va fi posibil Sunt aici ,  in jurul tau  si te astept Sa-ti amintesti de mine ,  sa nu ma uiti ,  promiti ? . . . Hei !  Te Iubesc  

Alete insemnari din blog

o pasare de stropi a venit la fereastra si ciocanea in geam:toc, toc.  toc. ti-e foame de varul peretilor mei ? de mobila mea din copaci taiati ? suntem infometati amandoi, draga mea, dar nu pot sa-ti deschid. m-am intors aici unde am locuit toata viata. sa privesc norii. sa ascult ploaia.

imi pare rau pentru ca nu va pot oferi nimic aiciva invit la unul din celelalte post-urizilele astea fac greselide

Tinutul pietei Obor este patrie de imprumut pentru multi aventurieri flamanzi in cautarea fericirii de azi pe maine. Intre aleile incurcate de urme de talpi de ghete grabite, de pernite cu patru gheare ascunse, de ambalaje abandonate, de priviri pe furis, din timpurile cand orasul era o mahala,

se regaseste aici o poezie de Ion Pillat. nu am vrut sa spun mai mult decat ce scrie in ea. sa spun ca de cand am citit-o prima oara, acum multi ani, s-au schimbat gusturile mele ? simt acum altfel ? cu mai putina incredere poate. tristetea poeziei, daca exista, acum e doar tristete, nu ma mai

un compozitor, nemultumit de lipsa de intelegere a oamenilor,pleca in munti pentru a regasi divinitatea. aerul tare si pustietatea muntelui ii redau fortele si rataceste pentru multa vreme lasandu-si auzul sa fie mangaiat de trilulpasarilor, fosnetul frunzelor, susurul paraielor,tacerea pietrelor.

Recomandari