oameni obisnuti ... oare?

"meritam ceva mai bun"

m-am trezit cu fundul in sus

24 Oct 2007
    ai venit pentru ca mi-ai promis, mi-ai spus din prima clipa ca te-ai trezit cu fundul in sus si ca atare starea ta de spirit va fi corespunzatoare ... nu ai facut mofturi, ai ales sa maninci la fel ca mine ... o decizie simpla, comoda in momentele in care mintea ti-e prea ocupata cu o multime de ginduri ... te-ai straduit sa fii amabila si ti-a iesit de cele mai multe ori ... dar conversatia a fost greoaie ... la un moment dat ai spus (sau am spus) ca te comporti ca un barbat ...     ajuns la birou m-am luat cu treaba si am ramas cu o senzatie de insatisfactie ... nu stiam ce e cu tine, te-ai straduit sa ma faci sa inteleg ca nu eu sint vinovat, asa esti tu uneori ... OK .. dar uite ca a trecut ceva timp si mi-am adus aminte ce am citit aseara ... o poveste cu morala aferenta     Povestea pe scurt: cuplu consacrat intr-o zi de simbata, ea si el au intilnire in oras la restaurantul preferat, ea are parte de o zi minunata cu prietenele ei si cu shoping, el cu prietenii lui la fotbal; ea intirzie putin la cina romantica, el tacut si ingindurat, atmosfera seaca si conversatie de complezenta, drumul spre casa in tacere, ea simte ca este o problema, el se aseaza pe canapea cu telecomanda in mina si privirea prin televizor, ea se ambaleaza, crede ca stie care e problema (parasuta blonda de la biroul lui) - relatia se va termina; el vine in pat si are citeva gesturi tandre, ea il seduce, fac dragoste, el (ca un barbat adevarat) se intoarce cu spatele si adoarme, ea sta treaza pina dimineata si intr-un final da apa la soricei. Ce era in capul lui ? "Anglia a pierdut. Desi a ratat o lovitura cu capul..."     Morala povestii era cam asa: femeile se pot minti singure atunci cind isi repeta un scenariu pina chiar ajung sa-l si creada.     Partea frumoasa abia acum vine: sfatul pentru barbati spunea ca "o femeie are voie sa exagereze conversatia emotionala, prin urmare ea nu trebuie inteleasa la propriu ... dar si o femeie trebuie sa inteleaga ca barbatii iau totul in sens propriu" ...    ei, si-acum sa vezi cum ma descurc cu toate astea:     - in loc sa ma impacientez si sa ma gindesc ce oare imi va rezerva viitorul - desigur neplacut (in virtutea experientelor anterioare in situatii oarecum similare care s-au terminat cu aducerea ulterioara si intirziata la cunostinta a unui lucru cu adevarat relevant) eu incerc sa te cred atunci cind tu ma linistesti ("nu ai tu nici o vina" - culmea e ca nu reusesc sa-mi gasesc vreo pricina) si caut sa inteleg situatia apelind la specialistii Pease.    - pe masura ce scriu imi dau seama ce aberatii debitez, dar se pare ca eu sint femeia si tu esti barbatul ... ipoteza sa spunem partial impartasita si de faptul ca mai deunazi incercam sa-mi(ti) demonstrez o alta trasatura caracteristica barbatilor pe care o identific la tine ...     - dar nu pot sa nu realizez ca ma incadrez in morala de mai sus "femeile se pot minti singure atunci cind isi repeta un scenariu pina chiar ajung sa-l si creada" care ma trimite intr-o bucla din care nu cred ca am sa mai ies pina nu voi reusi sa te string in brate si sa-ti simt vibratiile - BINE, dar eu sint un vizual si un auditiv!!!! de ce am eu nevoie de kinestezic? ma transform? ma schimbi? TU pe MINE? dar vreau sau nu vreau asta?     iaca na' in ce alt subiect delicat am intrat!     "asta seara a fost cald si senin ... toate stelele aveau pahare de vin ... si-mi dadeau sa gust putin .. si mie ... intre timp tu dormeai ... spune-mi despre tine ... lucruri cit mai putine ... lasa-ma sa le inventez .. sa le potrivesc ... sa le inventez ..."  da. asta am cerut si asta am primit se pare ... multumesc

Alete insemnari din blog

stam amindoi fata in fata, purtam o conversatie normala, prieteneasca, nu stim cine poate fi dincolo de usa, cine poate intra in birou, bratele ne sint incrucisate la piept - poate e din cauza frigului. oare tu stii cite cuvinte minunate am ascuns in spatele conversatiei banale? stii tu ce ascunde

fiecare stateam in camera. intre noi erau 2 usi deschise desi ne doream sa fim impreuna in spatele uneia inchise. in lumea noastra. dar lumea noastra a fost alta, aproape asa cum de fapt ne dorim sa fie: cu usile deschise larg. sa putem sta alaturi in fata tuturor si sa zimbim. dar realitatea nu

nu am chef sa ma pling ... ai si tu destule motive ... demul imi spuneai "varsa la mine, descarca-te" ... atunci nu prea imi venea mie ... acum cind chiar vreau sa-ti spun atit de multe e din ce in ce mai greu sa gasim momentul si timpul potrivit ... e 1 noaptea, am ajuns in camera si am

ne-am despartit suparati. de ce ne-am mai intilnit? imi pare rau si ma deranjeaza situatia. ma sicaie ca nu prea inteleg cu ce am gresit. mi-am cerut iertare si am cerut sa-mi explici. am vrut sa inteleg ca sa nu mai repet greseala. ok, ma oboseste teribil sa ma tot gindesc si sa nu gasesc un

http://www.youtube.com/watch?v=i74Y-5WKF    La inceput ti-am spus ca n-am timp, ai facut o mutrisoara pretentioasa, eu iti vorbeam serios insa.  Nu prea s-a intimplat sa faci cunostinta cu prevenirea mea. Azi insa a fost sa fie. Pur si simplu. Nu-mi place asta: si eu imi doream

Recomandari