O viata

e loc sub soare pentru toata lumea. mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra.

Azi...

31 Ian 2007
Am ajuns acasa. E zece seara. Am plecat azi dimineata pe la 7 si ceva. E tarziu. Destul de tarziu. Destul de tarziu incat sa  nu ma mai simt in stare sa fac un dus, sa mananc, sa ma dezbrac de hainele care s-au contopit cu mine toata ziua... Prea tarziu. Sunt obosita si as vrea sa dorm. Numai ca dorinta nu-i atat de mare pe cat e oboseala. Ma holbez in gol la domnisorica ce apare in imagini fugare pe ecranul televizorului. Nu inteleg nimic. Nici nu ma chinui. Sunt convinsa ca nu ma intereseaza, nu ma afecteaza si mai sunt convinsa de un lucru: sigur am uitat sa fac ceva... trebuia sa mai fac ceva... si nu stiu ce! Alt stres.Zac in nestire pe fotoliu, pisica miorlaie de foame (probabil) langa mine (nici ei nu-i place sa manance singura, desi ar avea ce!), butonez telecomanda dupa ce am butonat o zi intreaga tastatura si nu ma gandesc la nimic, si in acelasi timp la toate.Respir adanc si o cu fortare suprema ma indrept spre baie... ma privesc in oglinda printre genele intredeschise pentru ca ochii mei protesteaza (din momentul in care sunt dezlipiti de monitor), la orice alta sursa de lumina, inchid usa si se face intuneric...Trebuie sa ies vesela de aici, energica, plina de viata, cu planuri de actiune, cu ganduri pozitive pentru ca afara ma asteapta cineva care se bazeaza pe mine... in fiecare zi. Daca-l dezamagesc, ma dezamagesc pe mine. E ora unu.Ma mint ca totul e ok si pus in ordine, ca sa pot adormi. Nu merge! ...ma cunosc prea bine, stiu cand mint. Incep sa numar oile si nu reusesc nici asa (ma concentrez prea mult sa nu ratez numaratoarea). Ma ia in brate, ma intreaba "ce s-a intamplat", nu raspund, nu vreau sa-l supar cu prostiile mele. E mult mai bine acum... e liniste si el e peste tot in jurul meu. Ma strange de parca i-ar fi frica sa nu ma piarda. Stiu c-a inteles gresit tot ce-mi trece mie prin cap, dar asta se rezolva usor... Inchid ochii, imi imaginez lucruri frumoase, imi implinesc dorinte si cortina cade usor... Pacat ca-i atat de tarziu in dimineata de maine!

Alete insemnari din blog

Cum zburam eu asa din blog in blog zilele astea, am dat peste ceva super dragut: cercelusi,coliere, bratari, brose si alte chestii colorate . Multe, multe si foarte dragutze si originale, nu zic ca sunt si destul de accesibile. Din cate am inteles eu, le puteti vedea, admira si cumpara

La fel si stranutul, plansul, cascatul... Ma intreb de ce nu poate si bunatatea sa fie molipsitoare, sau fericirea? Nu e nevoie decat de un impuls, de cineva care sa faca ceva bun... dar cine? Suntem atat de absorbiti de propria lume incat nu mai conteaza ce se intampla in jurul nostru. Am

 Astea-s cateva modele de rochite de pe la magazinele de afara. Le-am ales pe cele mai "purtabile" pentru ca unele creatii ale designerilor chiar nu le poti scoate pe strada. Cam ce pareri aveti? Mie personal imi place aerul de scolarita al primul

Va promiteam acum cateva posturi o poza de la fereastra mea. Ei bine,

Sunt obosita si confuza. Nu stiu ce sa fac si incotro sa o apuc. Mi se deschid mii de usi, se lumineaza mii de autostrazi, si drumuri laturalnice, ma imbie zeci de vanzatori ambulanti...  eu ce sa aleg? Vreau sa aleg sau nu vreau sa aleg? Nici macar asta nu mi-e clar. Dar mi-e clar ca am

Recomandari