Tenebre

Emy

despre emy

16 Oct 2007

Am revenit la ceea ce inseamna intunericul si lumina, binele si raul… Negarea negatiei… Antinomiile se neaga reciproc. Intunericul precede geneza, aparitia Luminii. Nu este prin excelenta negativ, ci din contra permite nasterea pozitivului. Iisus se naste in miez de noapte. Noaptea este pavaza, posibilitatea de salvare, este speranta ca Soarele va rasari a doua zi. Diavolul nu este doar intruchiparea Intunericului, antinimul lui Dumnezeu, ci si imboldul omului de a merge mai departe. Nu putem iubi puritatea fara pacat, credinta fara necredinta, binele, fara rau. Il iubim pe Dumnezeu pentru ca uram Diavolul, uram Diavolul pentru ca il iubim pe Dumnezeu. Ne bucuram de noapte pentru ca stim ca ii urmeaza ziua. Ce ar fi lume fara contrarii? Omul vrea sa se bucure de nimic pe aceasta lume, sa aprecieze ceea ce are si sa junduiasca dupa ceea ce nu are. Daca am fi sfinti, oare am mai putea sa tanjim dupa perfectiune? Sigur nu. Ar disparea in esenta, idealul. Traind intre contrarii, sub vartejul si alternanta lor, in suisuri si coborasuri, traim cu adevarat. Stim sa apreciem ceea ce ne da viata si sa plangem dupa ceea ce nu ni se ofera. Dragostea este si ea un ideal. Cu toate contradictiile, conurile ei de umbra si rasariturilor limpezi, ramane un ideal. Il cautam cu sete, trecem prin sentimente contrarii. De cate ori nu am auzit: “te iubesc, dar te urasc in acelasi timp?”. Contrariile sunt esenta tentatiei.Tentatia este insasi dorinta de a poseda ceva ce este inversul a ceea ce avem in prezent. Dorim in viata noastra pe cel pe care nu-l putem avea sau nu-l avem… Cautam insetati sentimente autentice atunci cand nu suntem in stare sa le traim la cote maxime. Filosofia indiana preaslaveste nu doar contrariile: Brahma - Shiva, dar si starea de conservare: Vishnu. Probabil ca in lupta noastra perpetua uitam sa conservam echilibrul. Contrariile exista tocmai pentru a asigura existenta unui echilibru intre un taler al balantei si altul. Si scopul nostru este ca odata echilibrul atins, sa-l pastram. Doar ca uneori echilibrul este foarte dificil de atins. Aceasta este probabil marea provocare a individului… Urmata de conservarea echilibrului. Iubim contrariile in sine, cu cat ceva ne contrariaza mai mult, cu atat ne atrage mai mult. Ne simtim atrasi de ceea ce nu ne este la indemana, de ceea ce ne provoaca sa facem mai mult din noi insine, de misterul celuilalt …

Alete insemnari din blog

Despre timp

Vine ziua mea! Sa zic yupee, ce ma bucur? Sau sa ma ascund intr-un coltisor sa traisesc nostalgia trecerii altui an? Nici nu stiu daca ma bucur sau nu. Am ajuns la concluzia ca trebuie sa traim clipa, fiecare an cu bucuriile lui... cu schimbarile pe care le aduce. A ne plange ca trece timpul, fapt

Iubire contextuala

Ce inseamna prea mult? Ce inseamna prea putin? Nu exista raspuns universal-valabil. Pentru fiecare este un urias “depinde”. Pentru unii, prea mult este dincolo de viata aceasta. Pentru altii cateva minute intarziate inseamna o renuntare la iubire. Trecem foarte grabiti pe langa cei care

De ce exista"existenta"?

Cobori uneori treptele necunoscute ale abisului incercand sa-ti explici ce este dincolo... Te intalnesti cu sunetul asurzitor al umbrelor si simti sufletele frematand in canopele anticilor Uimit privesti la dansul lemurilor ce te cuceresc in intuneric si te intrebi adesea De ce ?,.... De ce

Relativitatea fericirii

Zilele astea am avut cam mult timp liber, ceea ce nu e neaparat bine, pentru ca ajung sa ma gandesc mai mult decat trebuie la diverse aspecte, care nu-mi convin. Cand sunt ocupata, nu mai imi raman resurse sa decantez anumite trairi si sentimente. De fapt, in ultima vreme rememorarea si visarea la

EU cu MINE: Interviu

Cum este miez de noapte, si nu pot dormi, nu pot spune "Tonight is for dreamers", pentru ca ar insemna ca nu sunt o visatoare, si poate acum chiar nu sunt...Mi-am propus sa-mi iau un interviu la care sa raspund cu sinceritate, fara no comment. Si nu voi evita sa-mi pun intrebari