gradina amintirilor

va puteti plimba pe oricare dintre alei , dar daca veti ajunge la inima mea calcati cu grija

passe temps

02 Iun 2009
nu poti sa iubesti lumea si sa scrii poezii.si cand lumea pe care o curtezi de atata timp se simte jicnita si iti da o palma care te inchide in interior, iti dai seama ca de fapt nu ai fost deloc egoist, de vreme ce versurile sunt ultima cale de exprimare prin cuvinte, catre nimeni.e de ajuns sa uiti pentru o clipa ca atractia este o chemare de mai departe de liniile finite ale corpului, pentru ca sa uiti de tot cum te transforma iubirea si sa nu mai stii ca te-ai temut ca iubirea ta ar putea fi de fapt mai putin. si doamnele din jur sa nu mai fie decat niste obiecte colorate care nu iti mai inspira nimic cu privirile aruncate ca din intamplare si de care te refugiezi intr-o ora pe zi sau mai mult in care se intorc cheile masinii de atitudini acceptate si e ragaz pentru versuri.desigur, cand nu-ti mai raman decat versurile pentru a te oglindi, poti fi foarte pretentios. cred ca ma redefinesc iarasi si iarasi cautand versurile potrivite. voi ma mai recunoasteti in aceste cuvinte ? poezia mea nu va mai fi despre mine, nici despre iubire. va fi insa despre trairi ale sufletului altcuiva, va fi despre frumusete greu de atins. intelegeti acum ? stiu ca intelegeti. de ce ma voi intoarce atat de tarziu. ne vom regasi acolo unde noul eu va intalni acele ganduri ale voastre pe care nu le-am putut vedea pana acum. sau iar o sa fiu departe.

Alete insemnari din blog

Am venit aici pentru posibilitatea de a comunica. In schimb, am vrut sa transmit încredere într-o viata mai buna din perspectiva idealurilor mele. Iubirea m-a inspirat când am scris. Apoi am reusit sa o pierd cumva pentru ca mi-a fost teama. Intre timp viata mea a continuat sa se

imi pare rau pentru ca nu va pot oferi nimic aiciva invit la unul din celelalte post-urizilele astea fac greselide

a devenit dureros de evident ca nu o sa am parte de arta in viata in care am pornit. dureros ? ia te uita, inseamna ca in arta imi gasesc eu fericirea, nu in iubire. de acum, nici o zi fara cateva versuri !o noua speranta. de ce nu, daca tot am ales sa raman pe aici ? asa. sa vedem. pentru inceput

Oare piatra care gandeste despre sine ca e piatra este diferita de celelalte pietre ? Piatra nu stie. Dar cand o piatra mare se va rostogoli peste ea si o va sfarama urlandu-i "nu esti tu piatra, eu sunt", daca cineva ar potrivi laolalta sfaramaturile ar surprinde-o

Tie doamna, careia ti-am regasit frumusetea fara sa ma mai tulbure, ca o forma peste nimic, tie de la care degeaba am asteptat inspiratie, vreau sa-ti spun ca frumusete fara pasiune nu se poate.Tie natura, cea mai frumoasa dintre doamne, care m-ai primit mereu inapoi, tie vreau sa-ti spun ca am

Recomandari