pana nu demult credeam ca le-am vazut pe toate,ca nu ma mai poate uimi nimic,ca nu-i nimic nou sub soare pentru mine,dar m-am inselat.cand te astepti mai putin,Dumnezeu iti arata puterea lui prin nenumarate metode,facandu-te sa intelegi cat de mici suntem noi, oamenii.M-am intrebat mereu de ce

nu am nimic deosebit de spus,in viata mea nu se intampla lucruri extraordinare,sau macar cat de cat intresante.duc o existenta monotona,plictisitoare si ce e mai trist e ca nici nu vad vreo speranta de mai bine in viitorul apropiat!stiu ca am multe motive pentru a-i multumi lui Dumnezeu,am 24 de

cred ca noi toti ne intrebam ce e fericirea.si sunt convinsa ca sunt foarte putini cei care au gasit un raspuns clar.fericire,dupa parerea mea ,e o stare indescriptibila.un filozof al carui nume imi scapa acum a spus ca doar prostii sunt fericiti.oamenii care isi pun intrebari existentiale,cei care

ma intreb in ultimul timp daca si cat constientizam  tot ce ni se intampla in viataam trait pana la 24 de ani cu anumiote valori si principii.am crezut ca daca respecti pe cei din jurul tau,vei fi la randul tau respectat,dar m-am inselat.am ajuns sa cred ca esti considerat cel putin