Iubirea

doar atunci cand vom reusi sa fim sinceri cu noi insine, vom putea spune ca nu mintim.

Iubirea

16 Oct 2007

Iubirea este frumoasa. Toata lumea spune asta. Probabil o spun cei care nu iubesc sau care iubesc platonic. Visatori. Pentru ca pentru ei iubirea nu este consumata in fiecare zi, iubirea nu ii consuma in fiecare clipa. Un zambet si ziua ta este senina. Un gest pe care nu il intelegi si totul este sobru in jurul tau. Nu traiesti decat daca ti se zambeste. Nu zambesti decat daca ai primit un dram de speranta ca esti iubit. Tanjim dupa un gest cat de mic. Un cuvant care sa ne faca sa zambim. Dar de ce zambim ? De ce ne simtim plini de viata ? Doar pentru un cuvant sau gest interpretat de creierul tau ca fiind un gest de iubire. Iubirea este un drog, administrat in doze mici. Cand isi pierde efectul, cauti disperat un nou gest, o doza noua. Incerci sa decodifici fiecare miscare, fiecare cuvant si sa mai storci din el un strop de anestezic, care sa ne amorteasca creierii si sa lase doar inima sa dicteze starea. Sa fii fericit! Iubirea te chinuie. Ca orice drog. Pe masura ce il consumi te obisnuiesti cu el, nu mai simti euforia si vrei mai mult. Cat de multa este iubirea? De cata iubire avem nevoie ca sa ne pastram starea de euforie? Traim mai bine fara ea, suntem rationali, gandim situatiile, le analizam in loc sa le interpretam in mod paranoic. In iubire paranoia nu substituie intuitia. In iubire nu exista intuitie. Exista doar paranoia. O paranoia atat de mare incat ne face sa parem nebuni, disperati. Poate ca suntem. “Sunt nebun dupa tine”? Sunt atat de paranoic incat am nevoie sa imi spui in fiecare secunda ca ce simt eu simti si tu, ca si tu vrei sa fii cu mine. Fii nebun dupa mine. Eu sunt nebuna. Suntem nebuni. Iubim nebuneste. Iubim nebuni. Iubirea are unitate de masura, gestul. In iubire, gestul conteaza. Eu te iubesc mai mult decat ma iubesti tu. Eu iti zambesc. Eu te sun. Eu iti scriu sms-uri. Tu nu imi raspunzi la sms cum as vrea eu. Tu nu intelegi iubirea cum o inteleg eu. Tu nu ma iubesti. Iubirea este furtuna. Tuna, fulgera iar ne ascundem capul sub perna si plangem. Iubirea ne sperie. Ne sperie telefonul care nu suna, ne sperie asteptarea. Clipele de asteptare intre doze. Agonie. Dor. Disperare. Impulsivitate. Ridici receptorul. Suni. Suna. Inchizi. “Deci a primit sms-ul. Nu ii pasa. Nu ma iubeste”. Plangi. Tremuri. Scrii un sms. “Uita ca exist.” Nu ai curaj sa il trimiti. Te simti slaba in fata iubirii. Iubirea te-a invins din nou. Iubirea rade de tine. Suna telefonul. Este el. Dormea si avea telefonul pe silent. Face un dus si vine la tine. Inchizi. Razi de iubire!