despre mine si iubirea mea

nimanui nu i s-a promis ziua de maine

insemnari

06 Aug 2007
Nu mai suport....Parca oamenii ar fi gelosi pe fericirea mea,parca s-ar chinui in disperare sa ma faca nefericita,sa isi bata joc de tot ce am obtinut...Intre noi a inceput sa intervina cineva si nu imi place asta,ma doare,mi-e frica,ma inspaimanta,nu vreau ca el sa citeasca asta niciodata....Eu il iubesc dar imi e teama...Cand sunt cu el am impresia ca suntem o familie,chiar ma uimeste asta,nu am mai avut un asemenea sentiment....mi-e frica,nu vreau ca...."ea" sa=l fure,tremur la gandul asta,ma inspaimanta....O,Doamne cat il iubesc...nu vreau sa traiesc fara el...nu pot...ps: Imi pare rau ca mi s-a sters primul post:(( 

Alete insemnari din blog

Nu sunt absurda,stiu ca la 17ani nu poti vorbi de o adevarata poveste de dragostea,sau cel putin nu poti avea certitudinea.Dar,cu toate astea,as vrea sa va fac cunoscuta povestea noastra....Invatam in acelasi liceu,el acum a terminat,si nu ne-am cunosut pana la Balul Bobocilor,anul trecut.El era

Atat de multe probleme,pe fiecare zi apare ceva,imi e si greu sa mai infrunt toate lucrurile.Cum e sa fii inselat?Cum iti dai seama?De ce inseala barbatii?De ce dispare dragostea pe fiecare zi mai mult,mai violent?Am ajuns sa traim cu frica,cu teama,inspaimantati ca dragostea poate scapa printre

Zi de zi,intalnim in jurul nostru caractere diferite,tipologii diverse...Cu toate astea,niciodata nu ajungem sa cunoastem omul...nu reusesti sa il descoperi pe deplin nici pe cel cu care iti imparti viata...Unul dintre cele mai grele lucruri din viata mea a fost sa descopar cine se apropie de mine

Recomandari