Si febra pe care o sadeai in mine

Cat de mult te-am iubit

el scrie jurnalul unui filosof mincinos. eu sunt amanta filosofului. a￯i nu am de ce sa￯ mint.

Si febra pe care o sadeai in mine

28 Oct 2009

Am avut dintotdeauna o sete adânca. Îmi aduc aminte de una dintre cartile care mi-au marcat adolescenta – «Un veac de singuratate». Pe atunci nu credeam în Dumnezeu, dar într-un fel exaltat credeam deja în dragoste. Si ceea ce m-a ravasit pe mine în istoria aceea era intensitatea fara egal a iubirii si a erosului si predestinarea miraculoasa care face sa se întâlneasca sufletele în univers. Dizolvând orice fateta a imposibilului. Citeam cu freamat paginile în care Aureliano Segundo îsi demonstra virilitatea mitica purtând pe falus o sticla plina de apa … parca asa era sau memoria mea rescrie cartea ? Cum m-a facut sa exclam interior descrierea exploziei de fertilitate, revarsarea nerusinata pe care o provoca iubirea tumultoasa dintre Aureliano Segundo si Petra Cotes, asa o chema sau… din nou… sunt aproximativa ? (ce mult îmi place cuvântul acesta… nerusinat…) Mai tii minte, Elixi? Recoltele nu mai încapeau în hambare, pasarile si cirezile de vite proliferau fara masura… Era o rascolire; îmboldita de acea iubire si de acel erotism gigantic, materia raspundea gigantic. Era imaginea febrilitatii colosale – universul se naste în fiecare clipa, din întrepatrunderea cu sine însusi. Si cum faceau dragoste ultimii doi din familia Buendia, cu o imaginatie neobosita, mai stii? Cu o ardoare ce depasea simturile, transgresa pasiunea carnala… cum s-au uns într-o noapte cu miere sau cu suc de piersici, «s-au lins ca niste câini si s-au iubit ca nebunii»! Ani de zile mi-am dorit o asemenea incandescenta. Poate pentru ca intuiam cumva ca erosul este un accelerator al senzatiilor, al trairilor, al devenirii umane însasi. Este un accelerator de intensitate si poate duce la centrul fiintei. Pe atunci habar nu aveam ca e posibil sa faci dragoste fara sfârsit, fara acel sfârsit care prabuseste energiile si reinstaureaza asupra iubitilor legea amara a gravitatiei … Descoperirea acestui “alt fel” a fost o revelatie care mi-a transformat din temelii viata. M-a facut sa simt ca dincolo de barbatul pe care îl iubesc este vastitatea care contine toata iubirea si o renaste continuu. Dincolo de trupurile, de anii, de sentimentele noastre este sursa tacuta dupa care tânjim de fapt. Si mi-am dorit din ce în ce mai mult ca dragostea sa ne apropie de punctul de absolut din propriile fiinte, sa ne salveze de capcana posesivitatii si de orizontala pe care se prabusesc atât de adesea cuplurile. Sa ne iubim cu fervoare si sa descatusam un avânt uriesesc, nu numai în planul concret, ci în toate lumile care ne intersecteaza viata. Iubirea noastra sa nasca si sa hraneasca universuri. Mai tii minte, Elixi… cum am plâns de fericire în noaptea aceea? Eram deasupra ta si am avut senzatia ca spatiul se desface în fâsii rotitoare… am închis ochii si m-a inundat o certitudine pe care nu o mai cunoscusem. O lumina si o dulceata… În timp ce ma strapungeai mai adânc decât mi-as fi imaginat vreodata, am simtit nevoia sa ma ridic din corpul meu de carne, sa ma ridic atât de sus, încât ma pierd definitiv pe mine cea marunta si ma unesc cu tot ce exista. Am împreunat palmele la piept, dar era prea putin. Frenezia m-a facut sa arunc bratele în sus, au început sa-mi curga lacrimi si m-am trezit suspinând: „Doamne, Dumnezeule, Dumnezeul meu, Iubitul meu…” Si Dumnezeu era atunci la fel de concret ca tine, ca febra pe care o sadeai în mine, iar eu eram îndragostita de El si strigam cu toata fiinta dupa El. Eram toata o ardere, o rascolire a sufletului care ma facea uriasa, treceau prin mine lumi… Si ochii tai uluiti, Elixi! Privirea ta ma scalda în stralucire. Vrei sa stii cum a început totul? Cum mi-am aprins foc sub talpi si ce s-a ales de povestea lui Elixi, filosoful mincinos, cu mine, amanta lui nesabuita? Poti sa citesti mai mult pe http://dulcedeea.wordpress.com/

Alete insemnari din blog

De ce te voi iubi mereu

http://www.youtube.com/watch?v=38QGtQehmnA

Te sarut nenumarat si picant dar si sarat

Elixi a plecat asta-iarna pentru doua saptamâni. Eram atât de îndragostita, încât mi se parea ca-l vad peste tot pe strada. Si mi se parea ca ar putea sa bata oricând la usa, ar putea sa vina fara sa spuna nimic, fara sa-mi dea niciun telefon. Asa cum fac

Cum se evapora sorii

Nu mi-a trimis Elixiri versurile acestea. Dar mi le-am citit singura, de parca el le-ar fi putut scrie pentru mine. De parca el le-ar trai. De parca el mi le-ar sopti chiar acum, în timp ce le tastez. Paul Eluard, autorul poeziei, nu s-ar fi putut supara pe mine nici daca ar

Vreau sa te respir din tine

Daca îmi tremura genunchii si as veni spre tine si fara picioare… se cheama aceasta dragoste? As vrea sa te absorb în mine si sa ma locuiesti asa cum o face propria inima… se cheama aceasta dragoste? Sa fim unul în celalalt într-atât,

Despre iubirile mele nesabuite II

15 mai 2003Mi-e dor de tineParca fac bunjee-jumping. Azi e o saptamâna de când nu l-am vazut pe Mihai, de când ne-am mai despartit o data. Am avut câteva zile în care credeam ca gata cu suferinta, gata si cu sentimentul acela de arsura a sufletului, de usturime si