Despre iubirile mele nesabuite III

Cat de mult te-am iubit

el scrie jurnalul unui filosof mincinos. eu sunt amanta filosofului. a￯i nu am de ce sa￯ mint.

Despre iubirile mele nesabuite III

19 Sep 2009

20 mai 2003 Simt ca mor de-a binelea O femeie care crede cu tarie ca e însarcinata, poate începe sa prezinte simptomele unei sarcini. Am toate simptomele iubirii si, despartita de Mihai, traiesc momente când pare ca nici sângele nu vrea sa-mi mai strabata venele, nici inima nu vrea sa tina ritmul ei firesc. E ca o revolta a celor vazute si nevazute din fiinta mea care striga, geme, suspina, sopteste dupa el, dupa iubitul. Mi-e dor. Si stii cum se întampla când ti-e dor, e ca si cum te-ai prinde cu toata puterea de cortina uriasa a aparentei realitati, aceea în care esti departe de omul dupa care tânjesti. Si te-ai lasa cu toata greutatea tragând de ea, de aceasta cortina putreda, sperând sa o sfâsii ca sa scoti la iveala nu culisele, ci adevarata scena, cea care, desi a fost ascunsa, e locul unde se desfasoara viata adânca, viata intensa. Acolo unde tu si sufletul dupa care tânjesti sunteti unul în celalalt, într-o muta contemplare în care si respiratia pare un sacrilegiu. De fapt ce îmi este mai greu de îndurat? Sa uit si astfel sa am sentimentul ca toate au fost nimic sau sa fiu hartuita de suferinta mereu inventiva? As lasa oare uitarea sa înghita totul daca acesta ar fi pretul linistii? Sau as plati cu sufletul meu amintirea acestei iubiri ori, mai degraba mentinerea acestei iubiri în inima, în constiinta mea? Chiar sa-mi fie cu neputinta via iubire si pacea totodata? Ce ma atrage spre el, ce anume face viata sa para ciuntita atunci când nu-l pot vedea? Tu esti un drog pentru mine, asa mi-a spus în chiar prima noastra seara, atunci când ne-am întâlnit si eram pe banca, în fata la Teatrul National. Acum ma port de parca el este un drog pentru mine. Sunt momente în care simt ca mor, mor de-a binelea daca nu iau într-un fel sau altul legatura cu el. Macar sa-i aud vocea, sa-l vad de la distanta (ce fericire!) sau – aproape de râs, nu-i asa? – sa vorbesc cu mama lui la telefon. Intensitatea. Acesta este motivul principal.

Alete insemnari din blog

Am zis ca iubirea nu citeste rubrica de stare civila

Nu am crezut niciodata în casatorie. Pentru simplul fapt ca parintii mei au fost divortati. Bunicii, si de-o parte, si de alta, tot divortati. Iar dupa ce am învatat alfabetul, tata îsi luase obiceiul sa-mi dicteze mie motivele de furioasa despartenie ale celor care

De ce te voi iubi mereu

http://www.youtube.com/watch?v=38QGtQehmnA

Stralucirea eterna a mintii neprihanite

M-a obsedat filmul acesta. L-am vazut cu o strângere de inima, chiar daca pe atunci nu-mi dorisem înca sa radiez pe nimeni din memorie. Si nu toate iubirile mele fusesera fericite. Dar niciuna din iubirile mele nu izbutise pâna atunci sa-mi ravaseasca toate deodata

Cum se evapora sorii

Nu mi-a trimis Elixiri versurile acestea. Dar mi le-am citit singura, de parca el le-ar fi putut scrie pentru mine. De parca el le-ar trai. De parca el mi le-ar sopti chiar acum, în timp ce le tastez. Paul Eluard, autorul poeziei, nu s-ar fi putut supara pe mine nici daca ar

Si febra pe care o sadeai in mine

Am avut dintotdeauna o sete adânca. Îmi aduc aminte de una dintre cartile care mi-au marcat adolescenta – «Un veac de singuratate». Pe atunci nu credeam în Dumnezeu, dar într-un fel exaltat credeam deja în dragoste. Si ceea ce m-a ravasit pe mine