ich und ich
 
„ dragostea se castiga, respectul se merita..... ”
by: schmetterling_
 

Ele doar zambesc

adaugat pe 20 Mar 2009

cicatricile nu plang, ele doar zambesc cu lacrimi degeaba ne chinuim sa le inchidem, sa le ascundem, sa le vindecam...unele rani nu se vindeca niciodata... plasturii nu folosesc la nimic, medicamentele sunt ineficiente si orice alta metoda la care apelam disperati nu da nici un rezultat..mai bine invatam sa traim cu ele, sa invatam ca fac parte din noi si nu vor disparea niciodata. vor fi mereu acolo. ca sa ne aduca aminte de ceea ce am fost odata. nebuni fara minte, exponenti vii ai "carpe diem"..cateodata rana se face simtita, mai sangereaza, mai ustura, mai doare. dar nu e minunata durerea asta care te face sa te simti viu si plin de povesti, plin de altii?..cateodata o uram si ne uram ca am fost in stare sa o facem... e ca revolta impotriva celor care ne-au facut... si e naiva si simpatica revolta asta...cel mai sanatos ar fi sa o acceptam, dar suntem oameni si ne place sa avem obiceiuri nesanatoase, care ne fac rau. si atunci ne chinuim si rasputeri sa scapam de ea.. dar nu facem decat sa o adancim.. si sa o expunem in fata tuturor ca sa o poata studia si cataloga.. si apoi arata cu degetul..eu invat sa o accept pe a mea, invat sa traiesc cu ea. pentru ca stiu ca nu are de gand sa se vindece.. si poate nici eu nu am chef scap de ea, deocamdata... In timp am invatat sa traiesc cu "cicatricile" mele...nu cred ca exista om care sa nu aibe, se mai intample sa si zambeasca stramb cand imi dau tarcoale amintirile,...lacrimi, nu le mai dau, le-am catalogat pe fiecare cu " a fost odata", fiecare are cutiuta ei cu nume, data, detalii si le-am pus pe un rand de rafturi ale sufletului meu intr-o parte pe care pe cat posibil o ocolesc cu gandul si amintirile mele...e un mod de a "supravietui" cu ele impreuna, si, e adevarat, fac parte din noi si intodeauna au grija, intr-un mod sau altul, sa ne reaminteasca ca....exista ! As vrea sa dau uitarii tot ce ai adus vreodata in viata mea…dar mi-e greu sa ma iert ca nu am putut sa te pastrez.Acum nu mai are rost sa bat din nou la porti inchise…”te rog nu-ti feri privirea”…simt chemarea ta in noptile reci dar nu-ti mai pot raspunde,simt glasul tau in negura suferintei dar nu te mai aud si as vrea sa te ating cand sufletul imi plange dupa iubire…as vrea sa fiu dorul care sa-ti arda inima…?…as vrea dar nu pot sa sa mai vreau…nu am voie sa te mai cer…Stii cine am ramas acum?…glasul randunelelor in prima zi de primavara,stropii grei de ploaie ce cad din rasul norilor,vantul ce adie usor in noptile de vara…tacerea de dincolo de fereastra…iar daca ma cauti..vei sti oare sa ma gasesti? Exista lucruri care nu se pot recupera…o piatra dupa ce ai aruncat-o…o vorba dupa ce ai spus-o…o sansa dupa ce ai pierdut-o…timpul ce-a trecut…iubirea…pentru cel ce nu crede in ea…

Alete insemnari din blog

15 Apr 2009

De ce
 De ce te-as urä!!!Pentru ca in afara de orgoliu iti urmaresti doar interesul si nu accepti un refuz.Pentru ca ranesti intentionat cu cea mai mare usurinta.Pentru ca esti superficial.Pentru ca ai aparut in viatza mea si m-ai rascolit total.Pentru ca lumea mea se  i

14 Mar 2009

Gand cu intrebari
ferestrele sufletului dau mereu spre Dumnezeu?ce culoare are vocea ta?cate nopti poti aduna in ganduri pana sa ma poti visa fara greseala?cate saruturi ne despart? si cate imbratisari ne apropie pentru totdeauna?ce gust are un rasarit de soare vazut de la capatul lumii, in doi?ai putea sa-

25 Mar 2009

Prizoniera a noptii albe
  Intunericul se lasa din ce in ce mai adanc si mai apasator … Stau culcata cu ochii atintiti spre fereastra si privesc cerul acoperit de nori grei. Am senzatia ratacirii in universul gandurilor … Incerc sa adorm dar imi este imposibil … simt ca incaperea est

18 Mar 2009

Umbra
nu ma simt inspirata deloc.am o senzatie stupida..pluteste in camera..si nu ma lasa sa scriu..e ca inaintea unui stranut.el vrea sa spuna multe.dar nu-l inteleg.nu am reusit sa-l decodific.si nici nu-mi mai bat capul.stiu ca e un om bun.si stiu ca are atat de multi pitici.incat nu vreau sa

29 Apr 2009

Iubirea exista
Acuma stiu ca nu te-ai urcat in acel tren al iubirii spulberate … stiu ca te-ai intors, mi-ai sters lacrimile si mi-ai sarutat ochii. Si mai stiu ca, daca te vei urca vreodata in acel tren, eu n-am sa fiu femeia de pe peron … ar fi prea dureros sa privesc cu seninatate cum te