un cer de stele...

imi place ce fac!!

nu renunta niciodata la ce iti place!!!

06 Aug 2007

În ordinea lucrurilor de azi,Un gând ne mai ramâne,Sa stam uniti pe veci, multi ani,Sa ne gândim mai bine, Ce vom mai fi noi peste ani... Si daca înca vom razbate,În negura timpului greu, Vom fi ostasii tarii, Vom fi biruitori... În U.E. noi ne-am integrat,Cu fruntea iar plecata, Si tot asa noi vom ramâne, Caci români suntem pururea.Si toti avem o singura credinta, Si noi speram în cel de Sus, Si ei, si noi, si cei ca ei, Si cei ce-i vor urma pe ei. În urma noastra va ramâne,O pulbere de praf, Din ale noastre obiceiuri sfinte,Un nor imens de praf.Si ale lor traditii “pure”,Noi le vom adopta,Nu zic un fapt imaginar, Ci doar un fapt real. Eu însa cred ca un european,E chiar la fel de muncitor, Precum al nostru om român,Trudit si bun taran.Si vei putea calatori,În lumile distincte, Si nou vei fi acolo,Caci te-ai nascut român. Trimfatori noi vom pasi,În lumea celor buni,Trimfatori ne vom grabi,În drum spre Europa.O lume mult mai buna,Peste hotare vom gasi,O lume plina de minuni,În suflet vom privi. Multe valori comune avem,Noi, cetateni europeni!Si toti suntem facuti la fel,De Bunul Dumnezeu.Onestitate, cinste, bunastare,Toate legându-se usor,Cu-o bucurie in suflet,Aproape, tuturor! Sub cerul sfânt si luminos,Ne adunam la luna,Ne tinem mâna-n mîna,Si ne uram noroc!Multi ani de-acuma înainteVom starui prin stele,Caci pe drapel se afla,Unirea noastra pura!

Alete insemnari din blog

te ador!

Stau... mi-ar place acum sa fie cineva langa mine sa ma alinte si sa ma incalzeasca... te astept cu atata ardoare... ca ma doare.. poate sufletul, poate inima, nici chiar eu nu stiu exact ce... poate imi va fi mai bine daca vii langa mine, poate te astept doar pentru ca mi-e dor de tine...Mi-as

istoria unei addende!

Încep prin a va spune ca orele de româna sunt extraordinare. Nu exista ora mai interesanta si plina de farmec precum aceasta. Din primul minut în care doamna profesoara începe sa ne vorbeasca, deja aflam cel putin un cuvânt nou. Bineînteles ca, ajungând

in sat la noi

E seara. La primarie înca se vad lumini din departare. Nu stie nimeni ce se întâmpla. Cum de sta primarul nostru pâna la ora asta în primarie?! Ceva ce nu s-a mai întâmplat niciodata! Imposibil! ar spune majoritatea satului. Se strânge lumea la poarta

suflet de copil...

In firavul simt al marii ma simt cuprins de dorul sau... Dar stau ascuns intre trestii si mor de focul tau;Nu ma mai doare insa indiferenta ei,Ci ma apasa tare doar suferinta ei... Dar fericirea ma strabate prin inima si maini, De ma

ploaie

Ploua...picur cu picur cad incet, Ca-ntr-un ceaun cu apa,Si aud iar acel murmur lent Al vailor cu apa... Si ma strecor. O mica picatura M-atinge-usor pe chip,Si ma invaluie cu-o farmitura Precum un urias pe un pitic. M-a-ngan cu picurul ce m-atins, M-ating