Nu-i raspund la provocare spre a nu-l face de cacao fata de amicele sale de ocazie. Caut nelinistit izvorul acela albastru de lumina. Spre surprinderea mea il si gasesc. Deci n-am visat! Ea exista, intr-adevar! Mai hotarat ca niciodata, ma ridic de la masa si pornesc spre partea mea de Cer. Nu stiu ce-i voi spune, dar e de musai sa ajung la Ea. Parca pentru a ma scoate din impas, un frumos blues incepe. - Frumoasa domnisoara! Imi acordati acest dans? intreb eu, in momentul in care ajung in dreptul Ei. Privirea aceea nemaiintalnita ma masoara din cap pana-n picioare. Priveste in jur, ca si cum ar vrea sa se asigure ca rugamintea mea are ca destinatie persoana ei. Apoi, se ridica si paseste alaturi de mine pana pe ring. O cuprind pe dupa mijloc si o aduc cat mai aproape de trupul meu. Nu se impotriveste. Se lasa purtata in ritmul melodiei. Ma priveste in ochi, tacuta, cu un zambet abia perceptibil. Mi-e destul de greu sa-i sustin privirea, asa ca ochii imi aluneca pe trupu-i. “E nespus de frumoasa!” constat eu, incredibil de calm, in timp ce-i fac sumarul vestimentatiei. Poarta o rochie de seara, care nu e menita a-i ascunde multe dintre detaliile ispititoarei sale anatomii. Se pare ca croitorul acestui obiect vestimentar a profitat de naivitatea Ei si, cu banii cu care i-ar fi facut o rochie completa, a insailat una doar pe jumatate. Cu toate acestea, complimente croitorului hotoman! - Crezi in dragoste la prima vedere? o intreb, cat se poate de serios. Apoi, inainte de a-i da ocazia sa-mi raspunda, reformulez: Crezi in dragoste, in dragostea dintre un baiat si o fata, dintre un barbat si o femeie, dintre un El si o Ea, asa cum suntem noi doi acum, aici, asa cum scrie la horoscop zilnic 2009? Crezi in partea fiecaruia de Cer, in acea jumatate pe care fiecare dintre Pamanteni ar trebui sa o intalneasca in aceasta viata?