Suflet ingenuu, gand candid
„ nu mi-a ramas decat cuvantul... ”
by: alintata
Tu, cititorule!
adaugat pe 24 Feb 2007
Parcurgi randurile in tacere. Te opresti doar cateodat' la cate-un cuvant, singular - fara sens. Dar eu stiu ca are sens, ca a patruns in inflexibilitatea gandurilor si s-a cuibarit in spatele lui "inteleg". Pentru ca dumneata, cititorule, esti singurul care ma poate intelege. Trebuie sa uiti intelesurile comune si sa le reinveti pe ale mele. Sa-mi privesti cuvintele ca pe-o monada. Aceasta este singura poteca spre gandurile-mi senile. Te intrebi cine ma cred de imi permit sa-ti cer asta? Afla ca sunt un nimeni, sunt o hoinara, dincolo de oameni, dincolo de viata. Dar gandesc.
Alete insemnari din blog
13 Mar 2007 | ||
Loveste-ma cu gandul tau, ataca-ma cu zambete si cu privire, sfarteca-mi pupila cu adancime, raneste-mi sarutul, raneste-mi tumultul, mangaierea si teama. Sufoca-ma cu pasiunea ta nebuna, arde-mi toata carnea, fara mila, fara reti | ||
03 Mar 2007 | ||
Daca vrei sa ma iubesti, trebuie sa-mi iubesti mai intai cuvintele | ||
17 Apr 2007 | ||
Pe strada mea nu trece nimeni. De ce? Nu stiu. Mult timp m-am întrebat. Acum stiu de ce. Pe strada mea nu trece nimeni pentru ca nu am stâlpi care s-o lumineze. Mie nu-mi lipsesc pentru ca-mi stiu strada pe de rost. Unii, mai curajosi, s-au & | ||
09 Mar 2007 | ||
Suntem ca doua piese de puzzle care nu se potrivesc. Tu stii ce greu se despart doua piese fortate? Si cat le doare? De ce si cine le-o fi fortat? Doar se vedea clar ca imaginea e discontinua. Cum nu? Da' tu nu vezi? Nu esti tu peisajul meu, nu sunt eu al tau. Ce greu se despart doua | ||
05 Mai 2007 | ||
Sunt ca un copil, care, obosit sa tot intrebe "De ce zboara pasarile?" si sa nu i se raspunda, isi continua jocul, joaca, hotarat sa nu mai intrebe niciodata, dar continuand sa priveasca incruntat spre pasari si zborul lor neinteles. &nb | ||
