Am ajuns. Nu mi-e bine. Mi-am dorit prea mult, am sperat prea mult, am mers prea mult. Vorbesc prostii, de fapt, delirez. N-am ajuns. Am ajuns. N-am plecat. Nu mai plec. Te intorci, nu? "Ah, organele-s sfaramate si maes

        Tavanul meu e amnezic. Ma obsedeaza in fiecare noapte cu povestile lui despre aburi, aceleasi mereu. E inutil sa ma intorc pe o parte pentru ca tot il aud, chiar daca nu il privesc. A uitat ca azi noapte mi-a facut la fel. Insa de cateva nopt

Ma simt un om care trage un bolovan legat cu o sfoara. Si drumul e pustiu si bolovanului nu-i pasa. Am sa-l las singur si-am sa-mi vad de drum. Atunci ii va pasa.           &n

      De fiecare data patesc la fel. Ma frapeaza umbrele si luminile, cele care se întind lascive pe tavanul camerei când, noaptea, se stinge lumina. De fapt e un întreg spectacol imortalizat. O întrepatrundere de lumini si umbre proiec

"De ce zambesti?"Asa. E bine!"Acum e bine?"Nu! De ce ai deschis ochii? Inchide-i."Vreau sa te vad!"Tu ma vezi mai bine cu ochii inchisi. Inchide-i.