"Ce gust are iubirea?"Cum ce gust? Da' tu nu stii?"Ba da, dar vroiam sa stiu la tine ce gust are."Are gust de de toate iubirea mea."A mea are gust de tine."

         Salvarea a venit prea târziu. Stiam doar ca e negru si ca ceva, undeva, doare foarte tare. Ce-i cu toata agitatia asta? As vrea sa va opriti. As vrea sa dorm! Mi-e foarte, foarte somn, ce nu întelegeti? Nu se mai poate face

Pune-ti capul pe pieptul meu. Auzi?"Ce?"Cum ploua."Aud."Atunci ma iubesti.

        E foc. E foc bolnav si neinteles. Voi nu vedeti? Voi nu vedeti cum arde? Voi nu auziti? Nu auziti cum urla sufletele? Surzi ce sunteti! Orbi ce sunteti! Niste ignoranti! Voi nu stiti cum e... Voi nu stiti cum. Cum ard, cum arzi, cum arde. &nb

Am ales. Daca citeste cineva randurile astea sa stie ca sunt scrise cu lacrimi in ochi de catre un om. Un om care vrea liniste si intuneric. Dintr-un reflex imbecil isi acopera cu o mana un ochi, cu o mana o ureche. Nu se poate hotari ce vrea mai mult, liniste sau intuneric?