O vad atât de trista, tot mai trista. Sta mai mereu cu ochii în pamânt si ofteaza des. Îmi spune ca îl vede în fiecare barbat care trece pe lânga ea, îmi spun

Mi-am facut o sabie din lemn si mi-am pus o carpa pe umeri si am inceput sa tip. Sar in balti si ma ascund dupa garduri. Rad zgomotos si imi sterg cu maneca plina de noroi fata. Am in ochi nebunie. Ma impiedic de o piatra si cad, nu doare pentru ca am cazut intentionat. Ma ridic si rad iar

                                            Ploi,    &n

       Privesc spre fruntea ta si simt o dorinta obsedanta sa-ti absorb toate gândurile, toate amintirile, toate cunostintele, tot trecutul, tot. Ce comori îmi ascunzi, iubitule? Ce lume porti în tine? Cât de mult mi-as dori sa ma

"Pari obosita..."Sunt. Ma dor picioarele."Ai mers prea mult."Am asteptat prea mult."Aseaza-te."Nu. De acum te astept în genunchi.