Am stat rezemati de scandurile ude mai bine de cateva ore. Aveam langa noi o patura si o sticla de vin. Am tacut mult privind stelele. Dintr-o data el a inceput sa priveasca in jos. M-a intrebat daca il iubesc. I-am spus ca da. "Atunci hai sa sarim!

Am ales. Daca citeste cineva randurile astea sa stie ca sunt scrise cu lacrimi in ochi de catre un om. Un om care vrea liniste si intuneric. Dintr-un reflex imbecil isi acopera cu o mana un ochi, cu o mana o ureche. Nu se poate hotari ce vrea mai mult, liniste sau intuneric?

'Vreau sa-ti spun ceva!''De mult astept sa-mi spui ceva.'Banuiesti ce vreau sa-ti spun?'Da. 'Ce?'Ca ma iubesti.'Si ti se pare putin?'Nu, dar povestea asta o stiu.'Ma intristezi.'Te necajesc.'Eu chiar vorbesc serios. Chiar te iubesc. Stii ce i

"Beau din cana ta, te superi? Nu. Nu te superi fireste. Dar, ai o privire atat de puternica, tremuri si ai miscari bruste si stapanite fortat, ca niste frisoane din frumosul fricii tale, si lacrima, din coltul ochiului drept, ce bate spre obraz, parca se uita in jos la departare, si n

     Am un anotimp. Anotimpul meu nu e vara sau toamna. Anotimpul meu e de toate. Eu sunt anotimpul. Asa ca nu mai incerca sa ma cunosti. Nu mai...