Sa revenim la starea mea de-a dreptul deplorabila as putea spune. Incep sa cred ca mi se trage de la anotimp.:).La ce ma gandeam azi....ca m-am saturat de tiparele pe care singura mi le impun, de procesele de constiinta  care  mi le fac de obicei, de stilul  autocritic  de tot. Nu imi gasesc locul sau mai bine zis locul meu e atat de greu de obtinut ca ma enerveaza numai cand ma gandesc .As vrea sa ma eliberez de toata incarcatura asta emotionala pe care am acumulat-o in timp sa ma simt libera si usoara ca o pana, sa scap de sentimentul asta de tristete si de neputinta . Sunt constienta ca eu sunt  singura  raspunzatoare pentru  starea  mea.  Viatza e asa cum ti-o faci  , ar trebui sa  respir adanc si sa las  totul sa plece ...si respir adanc o data si inca o data si fac ce fac si ma regasesc in aceiasi stare.Ma simt incatusata ...iar cheia....pentru ca am certitudinea ca exista si o cheie...o fi pe undeva :) trebuie doar sa o gasesc