O fila dintr-o carte deschisa
„ nu regreta niciodata ceea ce ai indraznit sa faci ...regreta ce nu ai facut si ai vrut ”
by: dara_otilia
adevarul
adaugat pe 15 Feb 2007
Adevarul nu supara niciodata, doar raneste ...Ce sa faci atunci cand adevarul spus doare mai tare decat orice? Ce sa faci atunci cand simti ca inima vrea sa urle , caci sa planga e prea putin spus dar cand nici macar o lacrima nu se iveste in coltul ochiului ? Cat pot sa fiu de naiva in viata personala nu pot sa imi dau seama , Poate ca intr-adevar nu reusesc sa imi pastrez detasarea care ar fi normala in cazul de fata. Dar cum poti ordona inimii sa nu simta? Sufletul meu plange, nu e nimic pierdut si eu simt ca am pierdut ce aveam mai de pret. Sufletul meu e jos, cazut in genunchi cu o rana pe care nu reusesc sa o inchid. Mi-am jurat ca te ajut suflet drag si asa o sa fac. O sa ma gandesc mai mult la tine promit din nou . Imi pare rau ca nu stiu cum reusesc de fiecare data sa imi incalc promisiunile fata de tine. Cum vad ca zburzi de fericire atunci cand simti ca te daruiesti complet si irevocabil si nu te opresc, ma gandesc poate ca de data aceasta o sa dureze, te las se te bucuri de zborul tau...gresita decizie din partea mea. Acum ce fac? Simplu , iar strang cioburi , iar incerc sa te ridic si sa te pun pe picioare. Cu ce sa te mai mint acum ca sa treci peste si sa te poti purta natural? O bomboana, o ciocolata, sa te duc la coafor , sau sa iti iau ceva nou ? Nu prea mai tin astea nu? Trebuie ceva mai maret, de fiecare data mai mult. Trebuie sa gasesc o motivare si de data asta care sa te puna pe picioare. Lasa ca am timp, pana maine trebuie sa gasesc ceva.Caci maine iei in brate soarele tau de plastic ca sa zambesti frumos si sa nu arati lumii ca te doare. Iar pe el ...nu am ce sa iti fac...ai sa il iubesti, ai sa il ierti si ai sa incerci sa treci peste ca doar nu il poti lasa. Nu a facut decat sa iti spuna un adevar. Adevarul nu supara nu ? ....doar raneste ...
Alete insemnari din blog
02 Nov 2006 | ||
Sunt stupefiata. Ma uimeste lumea din jur si eu care ziceam ca absolut nimic nu ma mai poate uimi prea mult. Ma intreb pana unde poate ajunge ipocrizia si totusi niciodata nu reusesc sa ii vad limitele. Pe zi ce trece mai aud sau mai vad una care sa ma lase fara replica. | ||
09 Dec 2006 | ||
Ma uit in fata si imi vad propriul drum pe care alerg mereu , iar siguranta pasilor mei ma surprinde si pe mine uneori, alerg fara sa ma uit pe unde calc, ma impiedic, ma ridic si continui sa alerg, spre ce- nu as putea spune cu siguranta, uneori | ||
22 Oct 2006 | ||
Incep sa cred ca starea mea de spirit e conectata cu vremea. S-a incalzit afara deci....buna dispozitie a revenit. Rad, cant, dansez.....incep sa ma recunosc :) Asta sunt eu . O persoana a extremelor osciland mereu intre ras si plans. Ma iubesc pe mine din nou . M-am trezit ier | ||
26 Iul 2007 | ||
Am ramas singura intre patru pereti reci si goi . Poate ar trebui sa ma bag la somn ...dar nici macar somnul nu vrea sa fie cu mine ...nu vrea sa vina sa imi tina companie in aceasta noapte.Candva poate de abia as fi asteptat momentul sa fiu doar eu cu mine ...dar azi nu , azi | ||
20 Oct 2006 | ||
Sa revenim la starea mea de-a dreptul deplorabila as putea spune. Incep sa cred ca mi se trage de la anotimp.:).La ce ma gandeam azi....ca m-am saturat de tiparele pe care singura mi le impun, de procesele de constiinta care mi le fac de obicei, de stil | ||
