Fonduri Structurale,Fonduri Europene Nerambursabil
 
„ detalii la www.fondurile-structurale.com ”
by: fonduri-structurale
 

Fondurile structurale si dezvoltarea economica

adaugat pe 27 Apr 2010

Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabel Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;} In raporturile sale cu subiectul decodificator, semnul banesc actual, fie ca este tip index sau tip simbol, capata tot mai mult insusirea de rationament, intelegerea semnificatiei lui trebuind sa parcurga intreaga problematica a decodificarii suportului precum si a etalonului care da sens informatiei banesti transmise. Fondurile Structurale Nerambursabile detin o importanta majora in dezvoltarea economica a unui stat membru UE. Avand aceste caracteristici, semnul banesc utilizat de piata monetara internationala ridica numeroase probleme de confectionare, transmitere, depozitare, precum si de decodificare, utilizatorul fiind situat in afara tarii de unde s-a emis semnul si semnalul monetar. Pentru inceput, vom incerca sa prezentam problemele pe care le pune formarea masei de semne banesti necesare comunicarii si schimbului de valoare in cadrul sistemului financiarmonetar international. In primul rand, se pune problema tipurilor de semne banesti care circula in context international. Imitand in mare parte practica nationala, piata monetara internationala utilizeaza o gama larga de semne care vehiculeaza informatia baneasca despre valoare si care au caracteristicile unui semn banesc. Pentru ca un semn sa fie considerat ban semn el trebuie sa prezinte concomitent mai multe caracteristici: - sa cuprinda un suport suficient de sigur si cu insemnele care ii dau putere de circulatie nationala si internationala; - sa cuprinda informatia despre valoare, V’, obtinuta cu ajutorul unui etalon monetar acceptat de autoritatile monetare nationale si internationale; - sa respecte criteriile convertibilitatii nationale si internationale in perioada de circulatie si de pastrare la beneficiar. In al doilea rand, utilizarea semnelor banesti in context international pune problema "certificatului de calitate" sub forma respectarii criteriilor convertibilitatii interne si externe. Indiferent sub ce forma se prezinta semnul banesc utilizat, el trebuie atestat in privinta calitatii suportului si a informatiei vehiculate, calitate pe care trebuie sa o asigure economiile si autoritatile emitente. In acest scop, autoritatile monetare trebuie sa cunoasca si sa aplice criteriile stabilite de institutiile sau conferintele internationale. Statutul Fondului Monetar International defineste continutul convertibilitatii internationale in sens larg si in sens restrans:- in sens larg, convertibilitatea inseamna desfiintarea restrictiilor si discriminarilor in domeniul platilor si transferurilor internationale; - in sens restrans, convertibilitatea internationala inseamna obligatia bancii centrale de a cumpara propria moneda detinuta de o banca centrala straina, la cererea acesteia, cu conditia ca suma respectiva sa provina din tranzactii curente de data recenta sau sa fie necesara bancii centrale straine pentru plati curente.Din aceste prevederi rezulta obligativitatea autoritatilor monetare nationale de a permite circulatia internationala a propriei monede si, totodata, responsabilitatea acestora pentru moneda respectiva in fata oricarui detinator extern, prin intermediul bancii nationale din tara acestuia.

Alete insemnari din blog

09 Feb 2011

Fondurile si proiectele europene in 2011
Incercati sa alegeti oameni care au un interes personal in proiectul dumneavoastra. Adeseori, acesti oameni se vor oferi singuri sa participe la proiect sau vor cere sa fie cumva implicati. Interesul viu, imboldul interior si entuziasmul valoreaza adesea mult, mult mai mult decat niste apt

02 Oct 2008

Diferente Fonduri Structurale - fonduri pre-aderare (4)
Continui seria posturilor ce vizeaza diferentele dintre Fondurile Structurale si fondurile pre-aderare. Astazi vorbesc despre doua principale diferente:• sistem continuu si deschis de depuneri de proiecteEste vorba de asa-numitul sistem “primul venit, primul servit”, prin

01 Oct 2010

Clientii dintr-un model de proiect pe fonduri europene nerambursabile
In continuare, haideti sa analizam pe scurt intr-un model de proiect pe fonduri europene nerambursabile: cine sunt acesti oameni, cat de important este fiecare dintre aceste trei grupuri pe care le-am identificat si ce trebuie sa ia in considerare managerul de proiect, in fiecare caz.Princ

13 Aug 2010

Despre fonduri europene nerambursabile
Pentru participantii la activitatea financiar-monetara internationala este deosebit de utila cunoasterea efectelor multiple pe care le are folosirea in economie a produselor S.F.M.I. Aceste efecte sunt percepute in mod direct, ca un "cost" al produselor respective, sau in mod indirect, pri

08 Apr 2010

Cursul valutar
Determinarea dimensiunii valorice a etaloanelor ce intra in operatiunile de pe piata monetara internationala este o prima etapa in cadrul activitatii de obtinere a nivelului informational al etaloanelor monetare utilizabile in context mondial. Cursul valutar sau rata de schimb reprezinta