Fonduri Structurale,Fonduri Europene Nerambursabil
 
„ detalii la www.fondurile-structurale.com ”
by: fonduri-structurale
 

Fondurile structurale si dezvoltarea economica

adaugat pe 27 Apr 2010

Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabel Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;} In raporturile sale cu subiectul decodificator, semnul banesc actual, fie ca este tip index sau tip simbol, capata tot mai mult insusirea de rationament, intelegerea semnificatiei lui trebuind sa parcurga intreaga problematica a decodificarii suportului precum si a etalonului care da sens informatiei banesti transmise. Fondurile Structurale Nerambursabile detin o importanta majora in dezvoltarea economica a unui stat membru UE. Avand aceste caracteristici, semnul banesc utilizat de piata monetara internationala ridica numeroase probleme de confectionare, transmitere, depozitare, precum si de decodificare, utilizatorul fiind situat in afara tarii de unde s-a emis semnul si semnalul monetar. Pentru inceput, vom incerca sa prezentam problemele pe care le pune formarea masei de semne banesti necesare comunicarii si schimbului de valoare in cadrul sistemului financiarmonetar international. In primul rand, se pune problema tipurilor de semne banesti care circula in context international. Imitand in mare parte practica nationala, piata monetara internationala utilizeaza o gama larga de semne care vehiculeaza informatia baneasca despre valoare si care au caracteristicile unui semn banesc. Pentru ca un semn sa fie considerat ban semn el trebuie sa prezinte concomitent mai multe caracteristici: - sa cuprinda un suport suficient de sigur si cu insemnele care ii dau putere de circulatie nationala si internationala; - sa cuprinda informatia despre valoare, V’, obtinuta cu ajutorul unui etalon monetar acceptat de autoritatile monetare nationale si internationale; - sa respecte criteriile convertibilitatii nationale si internationale in perioada de circulatie si de pastrare la beneficiar. In al doilea rand, utilizarea semnelor banesti in context international pune problema "certificatului de calitate" sub forma respectarii criteriilor convertibilitatii interne si externe. Indiferent sub ce forma se prezinta semnul banesc utilizat, el trebuie atestat in privinta calitatii suportului si a informatiei vehiculate, calitate pe care trebuie sa o asigure economiile si autoritatile emitente. In acest scop, autoritatile monetare trebuie sa cunoasca si sa aplice criteriile stabilite de institutiile sau conferintele internationale. Statutul Fondului Monetar International defineste continutul convertibilitatii internationale in sens larg si in sens restrans:- in sens larg, convertibilitatea inseamna desfiintarea restrictiilor si discriminarilor in domeniul platilor si transferurilor internationale; - in sens restrans, convertibilitatea internationala inseamna obligatia bancii centrale de a cumpara propria moneda detinuta de o banca centrala straina, la cererea acesteia, cu conditia ca suma respectiva sa provina din tranzactii curente de data recenta sau sa fie necesara bancii centrale straine pentru plati curente.Din aceste prevederi rezulta obligativitatea autoritatilor monetare nationale de a permite circulatia internationala a propriei monede si, totodata, responsabilitatea acestora pentru moneda respectiva in fata oricarui detinator extern, prin intermediul bancii nationale din tara acestuia.

Alete insemnari din blog

11 Mai 2010

Fluxuri financiare in fonduri structurale nerambursabile
Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabel Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; m

07 Feb 2011

Resursele fondurilor structurale
Eu v-as putea da numeroase exemple in care un grup mic de oameni a facut mult mai multa treaba concreta decat o ditamai echipa! Am vazut situatii in care un singur director superior pleaca vineri seara si se intoarce luni dimineata cu o strategie perfect pusa la punct, strategie pe care o

25 Aug 2010

Manager de proiect pe fonduri europene nerambursabile
Cauzele dezechilibrelor economice si sociale sunt reprezentate de:- restrangerea drastica a pietelor externe traditionale;- reducerea accentuata a randamentelor de transformare /conservare de potential economic ale capacitatilor de productie;- destramarea liniilor de forta ale ecocampului

04 Feb 2011

Din nou despre proiectele pe fonduri structurale
Un factor hotarator in controlarea cu succes a schimbarii este dublarea procesului de control cu unul de management al asteptarilor. Aveti grija sa-l preveniti din timp pe client ca, in cazul in care se produc schimbari, acestea vor avea un impact asupra proiectului pe fonduri structurale,

06 Dec 2010

Scopul proiectului pe fonduri structurale este un set finit de indicatori sau o anumita capabilitate productiva?
Iata o chestiune oarecum de nuanta, dar care are o importanta fundamentala. Am vazut o multime de proiecte pe fonduri structurale considerate un succes de managerul care le condusese, dar pe care clientul le vedea ca pe un esec. Motivul era ca managerul realizase ce i se ceruse sa realizez