Fonduri Structurale,Fonduri Europene Nerambursabil
 
„ detalii la www.fondurile-structurale.com ”
by: fonduri-structurale
 

Fondurile structurale si dezvoltarea economica

adaugat pe 27 Apr 2010

Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabel Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;} In raporturile sale cu subiectul decodificator, semnul banesc actual, fie ca este tip index sau tip simbol, capata tot mai mult insusirea de rationament, intelegerea semnificatiei lui trebuind sa parcurga intreaga problematica a decodificarii suportului precum si a etalonului care da sens informatiei banesti transmise. Fondurile Structurale Nerambursabile detin o importanta majora in dezvoltarea economica a unui stat membru UE. Avand aceste caracteristici, semnul banesc utilizat de piata monetara internationala ridica numeroase probleme de confectionare, transmitere, depozitare, precum si de decodificare, utilizatorul fiind situat in afara tarii de unde s-a emis semnul si semnalul monetar. Pentru inceput, vom incerca sa prezentam problemele pe care le pune formarea masei de semne banesti necesare comunicarii si schimbului de valoare in cadrul sistemului financiarmonetar international. In primul rand, se pune problema tipurilor de semne banesti care circula in context international. Imitand in mare parte practica nationala, piata monetara internationala utilizeaza o gama larga de semne care vehiculeaza informatia baneasca despre valoare si care au caracteristicile unui semn banesc. Pentru ca un semn sa fie considerat ban semn el trebuie sa prezinte concomitent mai multe caracteristici: - sa cuprinda un suport suficient de sigur si cu insemnele care ii dau putere de circulatie nationala si internationala; - sa cuprinda informatia despre valoare, V’, obtinuta cu ajutorul unui etalon monetar acceptat de autoritatile monetare nationale si internationale; - sa respecte criteriile convertibilitatii nationale si internationale in perioada de circulatie si de pastrare la beneficiar. In al doilea rand, utilizarea semnelor banesti in context international pune problema "certificatului de calitate" sub forma respectarii criteriilor convertibilitatii interne si externe. Indiferent sub ce forma se prezinta semnul banesc utilizat, el trebuie atestat in privinta calitatii suportului si a informatiei vehiculate, calitate pe care trebuie sa o asigure economiile si autoritatile emitente. In acest scop, autoritatile monetare trebuie sa cunoasca si sa aplice criteriile stabilite de institutiile sau conferintele internationale. Statutul Fondului Monetar International defineste continutul convertibilitatii internationale in sens larg si in sens restrans:- in sens larg, convertibilitatea inseamna desfiintarea restrictiilor si discriminarilor in domeniul platilor si transferurilor internationale; - in sens restrans, convertibilitatea internationala inseamna obligatia bancii centrale de a cumpara propria moneda detinuta de o banca centrala straina, la cererea acesteia, cu conditia ca suma respectiva sa provina din tranzactii curente de data recenta sau sa fie necesara bancii centrale straine pentru plati curente.Din aceste prevederi rezulta obligativitatea autoritatilor monetare nationale de a permite circulatia internationala a propriei monede si, totodata, responsabilitatea acestora pentru moneda respectiva in fata oricarui detinator extern, prin intermediul bancii nationale din tara acestuia.

Alete insemnari din blog

20 Apr 2010

Dezvoltare prin fonduri structurale nerambursabile
În momentul în care firma este convinsa de dezavantajele (sau avantajele) modificarii în timp a etaloanelor monetare pe care le utilizeaza în relatiile sale internationale, atunci ea va proceda la folosirea unor metode specifice de control sau de atenuare a efectelo

09 Feb 2011

Fondurile si proiectele europene in 2011
Incercati sa alegeti oameni care au un interes personal in proiectul dumneavoastra. Adeseori, acesti oameni se vor oferi singuri sa participe la proiect sau vor cere sa fie cumva implicati. Interesul viu, imboldul interior si entuziasmul valoreaza adesea mult, mult mai mult decat niste apt

10 Sep 2008

Diferente fonduri structurale si fonduri preaderare
Fondurile post-aderarare prezinta cateva diferentieri majore ce merita a fi avute in vedere inainte de a intra in detaliile accesarii lor. Acestea pot fi sintetizate astfel:- programarea multianuala (7 ani)Spre deosebire de fondurile pre-aderare, cele structurale finanteaza programe de dez

22 Sep 2008

Diferente Fonduri Structurale - fonduri pre-aderare (3)
Una din principalele diferente intre modul de implementare a proiectelor finantate din fonduri structurale fata de cele de pre-aderare o reprezinta: • faptul ca implica cheltuieli ce vor fi rambursate dupa realizarea lor efectiva de catre solicitantSpre deosebire de Phare si ISPA

15 Iul 2010

Fonduri pentru dezvoltare
St. Odobleja, Psihologia consonantista: "viata este un cerc vicios de actiuni si reactiuni reciproce. Un cuplu reversibil de actiuni si reactiuni".... "viata nu poate exista fara conexiunea inversa sau cercul vicios".Dupa anul 1944 putem spune ca avem, nu o simpla Activitate financiara si