Emy
 
„ despre emy ”
by: desideria
 

Relativitatea fericirii

adaugat pe 05 Mai 2008

Zilele astea am avut cam mult timp liber, ceea ce nu e neaparat bine, pentru ca ajung sa ma gandesc mai mult decat trebuie la diverse aspecte, care nu-mi convin. Cand sunt ocupata, nu mai imi raman resurse sa decantez anumite trairi si sentimente. De fapt, in ultima vreme rememorarea si visarea la ce n-a fost si-ar fi putut sa fie (vorba poetului), imi ocupa cam multa vreme, mai multa decat preocuparea de a concepe planuri de viitor. Asta e ocupatie de om in varsta, implinit cu toate cele realizate, si nu e potrivita pentru mine. Cert e ca nu ma pot abtine. Prezent, trecut, viitor, atat de relative! Caut cu fervoare cauze si creez posibile scenarii. Am cazut in prapastia secolului XXI: cautarea obsesiva a cauzalitatii. Caut cauzele unde nu sunt. Dau atentie si ma framant din cauza unor aspecte care ar trebui sa treaca neobservate in viata mea. Uneori cautarea imi ocupa atat de mult timp ca nu mai am vreme sa ma bucur de rezultate. Rezultatele trec in umbra noii cautari. Cautarea e spre o misiune mai mare. Partial ma regasesc in ea. Cred ca unii dintre noi avem o ciudata atractie spre a face bine celorlalti. Am mai spus eu asta in postul cu ingerii salvatori: http://desiderias.wordpress.com/2007/12/26/mademoiselle-bovary/ E ca un cerc vicios: unii simt nevoia de a ajuta pe altii sa fie fericiti, altii simt nevoia sa fie ajutati sa gaseasca fericirea. Doar ca nici unii, nici altii nu gasecs fericirea autentica. Se spune ca doar individul insusi isi poate gasi fericirea. Tind sa cred ca este adevarat. Sa nu asteptam ingeri sa ne pice din cer, ca acestia sunt o iluzie. Nu ne vor aduce raiul ceresc… Fericirea e pe pamant, fericirea e in noi. Pe pamant sau in cer, iar e relativ. Fericirea trebuie cautata in interior, nu in exterior. Dam totul pentru himere de iubire si fericire. Si ne trezim goliti de iluzii, framantati de cele mai negre ganduri, de tristeti… Cine suntem noi? Cine sunt ceilalti? Cautarea androginica va continua mereu, cat exista umanitate….

Alete insemnari din blog

06 Nov 2007

Drumuri in desert
Exista trei posibilitati de a continua drumul: Prima este a piticilor. Ei vor merge din fantana in fantana si vor avea iluzia ca viata lor este una fericita, ca au trecut inca o zi si ca in toate celelalte se va intampla la fel pana la sfarsit. A doua este cea a oamenilor “obisnuiti&

07 Oct 2007

Despre timp
Vine ziua mea! Sa zic yupee, ce ma bucur? Sau sa ma ascund intr-un coltisor sa traisesc nostalgia trecerii altui an? Nici nu stiu daca ma bucur sau nu. Am ajuns la concluzia ca trebuie sa traim clipa, fiecare an cu bucuriile lui... cu schimbarile pe care le aduce. A ne plange ca trece timp

20 Sep 2007

Roata Destinului
Intrucat ideea de destin este universala, am gasit doua abordari deosebit de interesante, ce ne pot plasa la extreme: cei ce credem absolut in existenta unei sorti scrise, si cei care credem ca tot ce traim se datoreaza actiunilor proprii. Prima idee este sustinuta de o carte de Tarot, Roa

30 Iun 2007

Plimbare in Univers
Este ciudat cum un loc atat de cunoscut si poate banal poate deveni o oglinda a Universului, in toata splendoarea sa, a Universului mic sau a Imensitatii. Azi m-am plimbat in parc (seamana cu o insemnare dintr-un jurnal...) desi cred ca de fapt m-am plimbat prin labirintul gandurilor mele.

09 Sep 2007

Cine mai crede?
Multi dintre noi am uitat verbul "a crede". Nu mai credem in nimic. Vorbim din ce in ce mai des  despre valori, misiuni, crezuri, organizatii intregi se dedica lor, oameni sustin ca isi sacrifica existenta pentru ele. In fapt, nu suntem in stare sa credem in noi insine, in c