Emy
 
„ despre emy ”
by: desideria
 

Perspective, Jocuri periculoase

adaugat pe 22 Sep 2007

Ma uit total nedumerita de ceea ce constat ca se petrece in jur. Ajung sa nu inteleg multe aspecte legate de nehotararea oamenilor, de ceea ce cauta, de dorintele ascunse, nemarturisite, care nu de fiecare data ne fac fericiti. Nu mai stim ce sa alegem, nu stim pe ce drum mergem si nici unde ne va duce. Oare mai exista oameni care sa constientizeze consecintele actiunilor lor asupra celorlalti? In dorinta de a  face bine propriei persoane, de a ne juca, de a testa, ajungem in extreme, ranim, ii iluzionam pe ceilalti...E frumos jocul, e palpitant, e irezistibil...  intr-un cuvant imi place, il ador. Doar ca uneori depasim limita jocului si ajungem sa ne implicam si ne ardem foarte puternic. Celalalt poate ca isi da seama, poate ca nu. Depinde ce semnale emitem. Ajungem dependenti de joc, de sentimentele pe care ni le ofera. Si unul din doi mereu va merge mai departe, va vedea in joc o fata a realitatii, iar celalalt va ramane indragostit de ideea de joc. E greu sa se revina la realitate, la cine suntem, la ce vrem de fapt. Vrem in mod cert sa obtinem ceva: fie impacare sufleteasca, fie o satisfacere a orgoliului, fie e o nevoie necunoscuta pe care nici macar noi nu o intelegem. Pur si simplu e o alta fata a monedei: sunt nevoi diverse, iar cea ludica este una dintre ele. Orice adult este in sufletul sau un copil neinteles ce vrea sa se comporte matur in viata reala... Problema e ce se intampla dincolo de ea...Suntem o civilizatie a copiilor mari, a jucausilor, in orice domeniu. Ne plictisim repede, ne schimbam starea foarte repede. refuzam sa ne maturizam. Vibram la tentatia jocului, ne lasam atrasi in el, doar ca ii uitam regulile. Regula 1: sa nu investim sentimente! Cand o incalcam jocul devine serios... Cadem mereu, dar avem impresia ca urcam. Ne afundam intr-o semi realitate ce nu ofera satisfactie pe termen lung. Decat daca o transformam in realitate. Cred ca exista o realitate spirituala, conexiunea spirituala (sa-i zic acum si virtuala!?) e un nou tip de a se raporta la celalalt, dar e clar ca nu-i suficient. Depinde ce rezulta din ea. Mi-e teama sa inaintez ipoteze.  Desi e periculos, e atat de frumos... 
Cat de mult ti-a placut acest blog?
3,11
(262 voturi)
1395 vizite

Alete insemnari din blog

07 Oct 2007

Comenatrii:0 |

Despre timp
Vine ziua mea! Sa zic yupee, ce ma bucur? Sau sa ma ascund intr-un coltisor sa traisesc nostalgia trecerii altui an? Nici nu stiu daca ma bucur sau nu. Am ajuns la concluzia ca trebuie sa traim clipa, fiecare an cu bucuriile lui... cu schimbarile pe care le aduce. A ne plange ca trece timp

14 Oct 2007

Comenatrii:0 |

Cuvinte
Pe urma ne vedeam din ce în ce mai des. Eu stateam la o margine-a orei, tu - la cealalta, ca doua toarte de amfora. Numai cuvintele zburau intre noi, înainte si înapoi. […] Cuvintele se roteau, se roteau între noi, înainte si înapoi, si cu c&aci

29 Iun 2008

Comenatrii:0 |

Ganduri... reflectii
 Nu stiu cum s-ar fi desfasurat lucrurile fara blog. Cel putin intr-o anume perioada a fost ceea ce mi-a trebuit, facandu-ma sa trec mai usor peste momente care am crezut ca nu se vor sfarsi niciodata. Dar au trecut si au lasat amintiri in urma.Plimbare in univers - Amintiri Imi amint

11 Oct 2007

Comenatrii:0 |

Ma mut
Vainvit sa ma vizitati in noua mea casa. Imi cer scuze pt comentariile ce nu apar acolo, dar asta se datoreaza faptului ca au disprut in mod ciudat azi dimineata. In plus, au disparut si 2 posturi, pe care eu nu le-am sters.

08 Mai 2008

Comenatrii:0 |

Duse de vant iubiri pierdute
Am sa incep cu o concluzie: cele mai frumoase sunt iubirile pierdute, iubirile neimplinite. Oare de ce? Probabil pentru ca ne chinuie mereu intrebarea cum ar fi fost? Pentru ca ne imaginam una dintre cele mai bune lumi posibile? Pentru ca ne blocam intentionat sufletele si ramanem intr-o v

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!