Emy
 
„ despre emy ”
by: desideria
 

Iubire suprainventata in "Arta viselor"

adaugat pe 01 Iul 2007

Daca isi doreste cineva sa vada operele lui Salvador Dali in miscare, atunci sa nu rateze "Arta viselor". Titlul frantuzesc, mult mai sugestiv pentru mesajul filmului (Stiinta viselor) plaseaza personajul principal, Stephane (Gael Garcia Bernal) la limita dintre geniu si nebunie, traind intr-o lume proprie in care doar partenera sa, Stephanie (Charlotte Gainsbourg) reuseste sa patrunda. Postul nu-si propune sa faca o cronica a filmului, ci sa fie o invitatie la a-l vedea si a  medita la mesajul lui. Iubirea este posibila doar intre cele doua personaje ciudate, ce traiesc o buna parte din timp pe taramul viselor. Filmul accentueaza o idee perpetua: gasirea sufletului pereche, oglindirea la care m-am mai referit. Nu este indeajuns ca personajul sa se indragosteasca aparent de Zoe (prietena Stephaniei), ci trebuie ca aceasta sa-i impartaseasca pasiunea pentru lumea lui, iar el pentru a ei... Este reflectata acea cautare perpetua, neobosita, sentimentul de a nu te multumi cu putin, ci a dori totul. Imaginatia, evadarea din cotidian printre elemente 3D suprarealiste alimenteaza sentimentul cautarii, al bizarului. Este tocmai refuzul unei relatii banale, reduse, in favoarea uneia totale (personajele evoluau in acelasi mod, mai mult decat telepatic). In urma filmului ramane reflectia: cati ar fi capabili de a cauta in permanenta sau de a lupta pentru ceea ce au gasit? Putini, sau mai trist, foarte putini. Cati se pot sustrage unei banalitati continue pentru a trai ceva bizar, frumos si totodata suprareal? Si mai putini. Ne incapatanam sa alegem variantele simple, cand devine ceva prea complicat renuntam cu usurinta, parca ne e frica de visele noastre. Parca visele sunt ceva total rupt de realitate, ceva intangibil ce e bine sa ramana in somn si eventual sa le uitam a doua zi. Uitam noi oameni dupa o zi, asa ca visele devin si mai nesemnificative... Poate daca nu le-am uita, ci le-am pastra ca intr-un ghioc ce ne face mereu sa auzim glasul marii in fiecare zi, nu am uita nici oamenii atat de usor... si nu am uita sa ii facem fericiti pe cei care ne doresc fericirea....  

Alete insemnari din blog

11 Oct 2007

Ma mut
Vainvit sa ma vizitati in noua mea casa. Imi cer scuze pt comentariile ce nu apar acolo, dar asta se datoreaza faptului ca au disprut in mod ciudat azi dimineata. In plus, au disparut si 2 posturi, pe care eu nu le-am sters.

01 Oct 2007

Maya
Two comes into being when 1 repeats itself. Two is maya, because both were present in the One. The two are the internal and the external world; the unmanifested and the manifested, Shiva and Shakti,

29 Iun 2008

Ganduri... reflectii
 Nu stiu cum s-ar fi desfasurat lucrurile fara blog. Cel putin intr-o anume perioada a fost ceea ce mi-a trebuit, facandu-ma sa trec mai usor peste momente care am crezut ca nu se vor sfarsi niciodata. Dar au trecut si au lasat amintiri in urma.Plimbare in univers - Amintiri Imi amint

14 Sep 2007

In ce nu mai credem... ce nu mai dam....
Gandindu-ma la credinta si la cat etalam, am ajuns la vesnica tema, cantata de poeti si barzi antici sau contemporani, de toti cu aceeasi patima si acelasi dor: iubirea absoluta, suprema, neconditionata. Chiar ma intrebam in spiritul ideii de vanzator si cumparator de iluzii, daca nu cumva

02 Apr 2008

Colaj muguri de primavara si magnolii
Cateva cuvinte despre blog (din Making of): E secret. Povestea se naste si se reinventeaza, nu exista plan editorial, nu exista momente ale subiectului. Asa cum eu scriu blogul, si el ma influenteaza pe mine. “Girl on the Moon” (Foreigner), o poveste ciudata, despre o intalnire