Emy
 
„ despre emy ”
by: desideria
 

In ce nu mai credem... ce nu mai dam....

adaugat pe 14 Sep 2007

Gandindu-ma la credinta si la cat etalam, am ajuns la vesnica tema, cantata de poeti si barzi antici sau contemporani, de toti cu aceeasi patima si acelasi dor: iubirea absoluta, suprema, neconditionata. Chiar ma intrebam in spiritul ideii de vanzator si cumparator de iluzii, daca nu cumva asta este iluzia cea mai bine vanduta de umanitate, visul cu care traim toti si pentru care suntem capabili sa sacrificam totul, ba chiar pe noi insine. Mai mult, am impresia ca de fapt etalam ce am face pentru dragoste si nu avem curaj sa facem...Cati dintre noi traim povesti de dragoste ce ar merita sa fie cantate peste secole? Ideal ireal. Nici nu le cautam, ne multumim cu putin, ne reducem la povesti banale, care vin si trec. Ne complacem in iubiri comode, ce doar ne pun sufletele la adapost. Nu vrem sa traim prea intens, sa nu cumva sa ne ardem. Mediocritatea in care ne afundam ne goleste si ultimele resurse sufletesti. Iar daca apare cineva in viata noastra care ar putea sa ne ridice din nisipurile miscatoare ale banalului, ne inspaimantam, fugim, inchidem portile sufletului cu toate lacatele, pierdem acea persoana intr-un labirint al nehotararii pentru a ne intoarce la viata cea de toate zilele. Ne temem de neobisnuit, de prea mult, de prea intens, si nu ne dam seama cum trece timpul pe langa noi si se instaureaza GOLUL. La un anumit punct incercam sa cautam ceea ce am respins sau am pierdut, dar putea aduce PLINUL in viata noastra. Doar ca uneori poate fi prea tarziu, desi alteori NU. Ne trebuie mult curaj sa revenim la o decizie luata, sa explicam ca suntem dispusi sa traim cu intensitate, dincolo de granita obisnuitului, indiferent ce sacrificii am face. Asta doar pentru a ne recastiga sufletul irosit in iubiri seci, secatuitoare, egoiste, istovitoare... Totul pentru a trai cu adevarat, pentru a gasi ceea ce stim in adancurile noastre ca am cautat!

Alete insemnari din blog

20 Sep 2007

Roata Destinului
Intrucat ideea de destin este universala, am gasit doua abordari deosebit de interesante, ce ne pot plasa la extreme: cei ce credem absolut in existenta unei sorti scrise, si cei care credem ca tot ce traim se datoreaza actiunilor proprii. Prima idee este sustinuta de o carte de Tarot, Roa

07 Oct 2007

Despre timp
Vine ziua mea! Sa zic yupee, ce ma bucur? Sau sa ma ascund intr-un coltisor sa traisesc nostalgia trecerii altui an? Nici nu stiu daca ma bucur sau nu. Am ajuns la concluzia ca trebuie sa traim clipa, fiecare an cu bucuriile lui... cu schimbarile pe care le aduce. A ne plange ca trece timp

08 Oct 2007

Armagheddon
Cu ajutorul comentariilor ajung la "iluminare": in viata pentru a avea ceea ce vrei trebuie sa lupti. Oare cati putem lupta si pana unde? Mai ales cand lupta pare a deveni zadarnica, atunci cand nu mai gasim resurse interioare si motive, ne aflam in impas. Zicem "nu mai vrea

19 Sep 2007

Despre Ingeri si Karme
Partea I, recunosc ca este usor tragica si se datoreaza unei stari triste ce o aveam. Revin cu sentimente mai insorite. Asa ca am modificat si postul anterior. Dincolo de tristete, raman mereu cu speranta. Desi uneori suntem probabil urmariti de sentimentul ghinionului sau al nefericirii,

18 Apr 2008

Iubire in stele
Am plecat in 12 stele Sa caut iubirea… M-am imbarcat pe Argos Sa gasesc dragostea pretioasa, Berbecul cu lana de aur. Cand am ajuns, M-a rapit un semizeu, Ca Zeus sub chip de Taur, Pe Europa. Si am devenit de nedespartit Ca Gemenii Castor si Polux… Am ajuns amandoi Pana la Tr