dragostea chiar exista

viata in vorbe

fara motto...explicatiile vor urma

dragostea chiar exista

14 Nov 2008

Am crezut ca azi nu voi mai scrie pe blog dar nu am putut sa nu intru sa scriu concluziile zilei de azi...era prea tentantDupa servici m-am intalnit cu un fost coleg la o cafea sa mai depanam amintiri si sa mai aflam noutati unul despre altul el fiind plecat de cateva luni intr-o alta tarisoara. Am hotarat ca ne vedem la un hypermarket, el trebuind sa faca si cateva cumparaturi. Am ajuns in parcare si mi-am lasat si eu masinuta printre multimea de masini din parcare. E un Fordulet KA negru recent adus in tara, cu numere rosii, cam murdarel cu toate ca l-am spalat acum o saptamana ( e greu cu masinile negre, abia acum imi dau seama...dar degeaba, daca ar fi sa aleg din nou tot neagra as alege-o :) ). M-am dat jos din masina si in drum spre intrare am observat un alt Ford KA ( normal ca iti atrage privirea ceva ce iti place :P ). Era violet inchis cu numere rosii. Numerele astea rosii parca sunt toate la fel...pentru o luna, cat timp este valabil, nici macar nu mi-a trecut prin cap sa il retin. Chiar m-am uitat la acel fordulet ( asa cum fac barbatii :D ) sa vad diferentele dintre acesta si al meu. Deci...am intrat in hypermarket, am stat la cafeluta, am povestit vrute si nevrute, la un moment dat ma intrebam in sinea mea daca in lumea asta mai exista dragoste ( fostul coleg povestindu-mi despre relatia lui care e in declin), daca mai exista oameni buni...ganduri din astea cu care doar femeile isi chinuie creierasul si...gata...am terminat cafeluta. Am ajuns in parcare continuand sa povestim. La un moment dat ajungand la locul unde imi aduceam aminte ca am lasat masinuta vad pe portbagaj scris cu degetul in praful depus " ADINA, TE IUBIM!" si un desen cu o inima. Ce dragut! Dar...pe mine ma cheama Anca...si Maria ...nicidecum Adina... Pt o fractiune de secunda am crezut ca nu e masina mea. Offf si nici macar nu imi stiam numarul. M-am uitat totusi in interior si mi-am recunoscut pernitele galbene pe care mi le-am asezat pe scaune. E clar ca e masina mea. Dar eram asa de dezamagita ca nu sunt eu Adina :)Deci raspunsul la framantarile mele anterioare a venit. Am primit un semn.... DRAGOSTEA EXISTA! si chiar e exprimata...CLAR...si in grup :) In fine...pe drum spre casa mi-am adus aminte ca prietena mea, care lucreaza la Media Galaxy ( din incinta hypermarketului la care se petrecea actiunea), mi-a povestit ca o colega de-a ei si-a luat recent un Ford KA. Nu imi mai aminteam numele colegei dar am avut un feeling ca o chema Adina.Am sunat-o pe prietena mea care mi-a confirmat ca intr-adevar pe colega o cheama Adina si ca, cu siguranta, colegii ei de la Media Galaxy i-au scris pe masina acel mesaj... doar ca... au incurcat saracutii masina.Cu ocazia asta ii salut pe toti si ii rog ca data viitoare sa scrie acelasi mesaj dar cu numele Anca :)Puteau sa scrie orice...mult succes...sa o folosesti sanatoasa...sa ai noroc la ea...fara accidente dar... ei au ales sa ii scrie ca o iubesc... poate pentru altii pare o prostie... pe mine chiar m-a impresionat... mai ales avand in vedere vremurile pe care le traim.Va pup...

Alete insemnari din blog

Atatea de spus

Cand am inceput sa scriu pe acest blog aveam impresia ca am atatea de spus... Aveam atatea ganduri si culmea, inca le mai am, in fiecare zi, dar... in momentul in care ma asez sa le scriu parca zboara... Parca nu mai am nici o idee. E o senzatie foarte ciudata. O fi trac? Oare ma intimidez in

o poezioara

Stai infrigurat intr-un colt al camerei Si privesti in jur... ti-e fricaSa nu vezi oameni care-ti poarta pica,Sa nu vezi lucruri rele sa-ti lase ochii grei. Dar dintr-o data frica, stapana mintii tale,Te lasa, pleaca...te lasa in racoare,Te lasa cu ochii limpezi ca razele de soare,Cu

Motto

Da... foarte interesant... Cand ajungi sa iti creezi blogul ti se cere sa iti scrii motto-ul. Problem e ca motto-ul tau nu are voie sa depaseasca 100 de caractere. Deci daca ai un motto in viata putin mai lung, pe care, oricat ai incerca nu il poti scurta astfel incat sa se