Suflet ingenuu, gand candid

nu mi-a ramas decat cuvantul...

Oamenii

24 Mar 2007
         Oamenii ma strang de mana zambind. Oamenii ma privesc cu mila, ca pe un bolnav captiv intr-un salon alb care miroase a ftizie si a ser de injectii. Oamenii cred ca eu plang si de aceea ma tin de mana. Mana lor e transpirata si calda. Oamenii cred ca eu am sa mor pentru ca mana mea e rece.

Alete insemnari din blog

"Pari obosita..."Sunt. Ma dor picioarele."Ai mers prea mult."Am asteptat prea mult."Aseaza-te."Nu. De acum te astept în

Ma simt un om care trage un bolovan legat cu o sfoara. Si drumul e pustiu si bolovanului nu-i pasa. Am sa-l las singur si-am sa-mi vad de drum. Atunci ii va pasa.

         Las usa deschisa. Hai, indrazneste! Ba nu, am s-o scot din balamale ca sa nu fiu tentata s-o inchid. Dar tu... tu inchide-ti geamul ca e curent. Sau si mai bine, lasa-l sa se tranteasca. Sa tresari. Sa simti. Sau... si mai bine... Iesi din mine!

    S-a asezat disperata pe bordura. Lacrimile ii curgeau printre degete, umerii i se zguduiau neputinciosi. Am vazut-o cum se prabusea pe cimentul gri. Stalpul electric ii lumina suferinta. Am ingenunchiat involuntar langa ea, n-am stiut ce s-o intreb, n-am stiut ce sa-i spun, n-o

             Fluturi ce-nvata                

Recomandari