Suflet ingenuu, gand candid

nu mi-a ramas decat cuvantul...

Frantura 30

05 Mai 2007
Mi-e dor de tacerile tale. "Cum stii sa asculti totusi."Mi-e dor de zidul tamplelor tale."Iti inventasem usi."Trebuia sa ma incui inauntru. Lasa-ma sa intru acum. Mi-e frig."Nu ti-am inventat lumina. Cum te descurci in bezna mea?"Lumina mea esti tu. Lumina ta sunt eu. Ce vrei mai mult?"Sa facem o lumina pentru amandoi."Sa facem. Sa facem o betie de idei."Vom orbi."Vom iubi. Deschide-te, ce-astepti?"Mi-e frica de lumina."Ti-e frica de mine, nu de lumina."De ce-ai plecat?"M-am intors. Nu te-am vazut ca ma asteptai."Erai prea grabita."Te cautam pe tine."Te cautai pe tine. Te-ai gasit?"Te-am gasit."Inima mea e un cerc inchis."Primeste-ma. Iarta-ma."Intra. Acum inima mea e un cerc innodat. Si doar mi-am promis."Imi pare rau ca ti-am sfasiat perfectiunea. Din nou."Nu era perfecta, era inchisa."Te iubesc."Inchide-ma si taci. Lasa-ma sa te admir. Mi-a fost dor de tine!"

Alete insemnari din blog

        E foc. E foc bolnav si neinteles. Voi nu vedeti? Voi nu vedeti cum arde? Voi nu auziti? Nu auziti cum urla sufletele? Surzi ce sunteti! Orbi ce sunteti! Niste ignoranti! Voi nu stiti cum e... Voi nu stiti cum. Cum ard, cum arzi, cum arde.

      Am un tort. Va rog, serviti-va! Arata atat de bine, nu? Hai, luati! O felie de noroi. Ce? Ati crezut ca e ciocolata? Nu e.      Daca vreti, puteti sa ramaneti sa va uitati la el. Da, stiu si eu ca e frumos pe

         Nu stiu ce ma determinase sa merg exact in acea zi, exact pe acea strada. L-am vazut de departe, si el m-a vazut pe mine. Ne-am recunoscut. Am continuat amandoi in ritmul initial al pasilor. Amandoi am fi putut coti brusc sau am fi putut trece

      Mi-am... Mi-am pierdut secretul! Dumnezeule! Unde l-oi fi pus? Of... Secretul meu. Cum as fi putut sa-l uit pe undeva? Cum pot sa-l pierd? Cat de neglijenta sunt! Acum ce ma fac? Mi-a vazut cineva secretul? Cum arata? Pai... ca un secret. Daca-l gasiti... sa mi-l

         Oamenii ma strang de mana zambind. Oamenii ma privesc cu mila, ca pe un bolnav captiv intr-un salon alb care miroase a ftizie si a ser de injectii. Oamenii cred ca eu plang si de aceea ma tin de mana. Mana lor e transpirata si calda. Oamenii

Recomandari