Poveste de viata

Poti sa alegi dintre Da si Nu? Esti destept!

"deschide ochii si vei observa ca lumea nu se rezuma la cei 4 pereti ai camerei tale!"

17 Ian 2008

Maine plec.....plec si nu ma voi mai uita in urma.....povestea mea de viata abia acum incepe cu adevarat. Sunt un om.....o fiinta ca toate celelalte....cu suflet si minte, cu membre si vointa. Azi am pus punct unei scenete....unei piese de teatru fara subiect, unei mascarade... Ma doare, si cred ca e normal sa simt amaraciunea zilelor in care "dragostea" imi juca feste. Cand Dumnezeu m-a lasat pe pamant, mi-a promis putere. Nu stiam exact la ce fel de putere se refera, dar eram constient ca tot ce imi ofera EL e bun, si ca orice ar fi acea putere mi-ar fi de folos. M-am nascut....am crescut asa cum s-a putut....am trecut prin multe la viata mea, am vazut tot ce unui copil nu i-ar fi indicat sa vada. M-am maturizat inconjurat de dragostea mamei si a fratelui meu, pe care Dumnezeu nu mi l-a dat, dar l-am gasit singur. Apoi am decoperit puterea. Ce este puterea? E acel sentiment pe care il simti atunci cand domini. M-am bucurat de ea. Credeam ca aceasta putere imi va intretine fericirea pana la sfarsit, pana atunci cand pamantul ma va imbraca in haina lui vesnica. M-a lovit dintr-o data...m-a sagetat prin inima si m-a rapus. Era doar o copila....eram mai mare cu patru ani decat ea. Avea o aura plapanda si parea cea mai inofensiva fiinta de pe pamant. Ajunsesem sa nu o mai ascult nici pe mama....imi spunea de multe ori sa renunt la idee, si ma ruga sa ma gandesc bine....sa ma privesc in oglinda. Evident....nu mai vedeam nimic, nici pe mama, cea care ma crescuse din greu si tinea la mine ca la ochii din cap. Pana intr-o zi cand....s-a terminat. Nici nu mai stiu din ce motiv sau a cui a fost vina....stiu doar ca toate visele mele....toate planurile mele si toate sperantele s-au risipit....ca un fum ce dispare odata cu vantul....vremea le-a dus spre apus....le-am pierdut pentru totdeauna. Pentru prima data in viata simteam ca puterea nu-mi mai e de folos....ca fara ea sunt nimic....dar s-a intamplat o minune.....Am intalnit-o pe ea...o alta ea....o alta copila mult mai mica....mult mai plapanda si mult mai dulce. Nu i-am mai spus mamei....imi era teama sa nu sufere din nou....ma iubea prea mult si nu ar fi suportat o alta copila in viata mea, o alta fiinta "inofensiva" care mai apoi sa se transforme in fiara. Si la ea am tinut mult...poate ca mai mult decat la prima....O confirma faptul ca mi-am insemnat-o pe maini. Cand am aflat cine era de fapt, am vazut negru in fata ochilor, si m-am decis sa parasesc pamantul. Nu am reusit decat s-o imbolnavesc pe mama, si sa ma transform intr-un cadavru viu. Mainile mele ce ieri erau delicate, azi erau taiate.....acolo era Ea....prin acel semn ma domina. De fiecare data cand ma uitam la maini o vedeam, pentru ca era acolo si radea de mine....simteam ca ma intreaba: "unde-ti e puterea?". Mama nu stia nici acum de existenta ei....ma considera un nebun....la cei 19 ani ai mei, paream un om trecut de prima tinerete.Mi-am jurat ca nu voi mai iubi niciodata, ca nu voi mai suferi pentru nimeni. As fi facut orice sa-i redau sanatatea mamei. Ma simteam vinovat pentru fiecare secunda de suferinta pe care o traia. Se spune ca Dumnezeu da omului doar atat cat poate duce....asta am invatat-o de la EA....de la EA.....o copila care ma considera pe mine copilul ei. Diferenta dintre noi e de cinci ani. La inceput....atunci cand am cunoscut-o....vedeam in ea acelasi lucru pe care il vedeam in celelalte fete....dispretul si ura. Imi vorbea cu cuvinte calde si privirea ei se juca pe chipul meu imbatranit cu dragoste. Era la fel de copila ca ele.....dar era o copila mult mai matura decat mine. Se uita la mine ca la un copil si a avut rabdare cu evolutia mea....m-a facut om....m-a ridicat de la 0. A cunoscut-o si mama....m-a socat faptul ca a acceptat-o, si a privit-o cu caldura din prima clipa, cu toate ca in infatisarea ei se regasea aceeasi privire copilaroasa, si aceleasi reactii impulsive pe care le intalnisem si la celelalte. Imi vorbea despre importanta fiecarui om pe pamant, si de fericirea ce poate fi gasita in fiecare maruntis. Imi vorbea despre putere....despre durerea ce ti-o provoaca, si despre suferinta. Stia sau nu, aveam impresia ca fiecare cuvant isi gasea un rost in viata mea....ca vorbele ei ma atingeau la rani si atingerile ei mi le tratau. Nu eram impreuna....eram doar prieteni, dar prietenia asta facea cat 10 relatii. Era cu cineva...cu cineva care nu realiza cine e de fapt ea....care se indoia de sentimentele si modul ei de gandire. Am incercat sa discut cu el...coeficientul lui de inteligenta nu l-a ajutat sa inteleaga ce vroiam eu sa-i spun. Privea prin mine..... Intr-o zi a facut-o....ea a pus punct. I-a spus ca s-a terminat....ca ea nu reuseste sa-l inteleaga....ca nu mai vrea. Pe de-o parte m-am bucurat....pe cealalta imi dadeam seama ca sufera....si ca are nevoie de ajutor. Nu recunostea....dar intr-o zi mi-am facut curaj si am intrebat-o:"Daca intr-o zi vom fi impreuna....imi vei spune tot bro? Si eu iti voi spune tot sys?" Am simtit-o....a avut un moment in care a tacut...si-a adunat cuvintele...asa cum face de obicei inainte sa ia o decizie. Nu mi-a dat un raspuns concret....ea niciodata nu renunta la vorbirea metaforica. Stiu doar ca de atunci vietile noastre au fost lipite parca. Mama era bolnava.....am aflat ca se poate trata undeva in Italia....nu ma tragea sufletul sa plec dar ea......ea mi-a deschis ochii si mia spus ca daca mama era in locul meu era plecata deja....si am plecat. Am plecat.....sa le fac pe amandoua mandre de mine. Am trecut prin multe....am muncit si am plans....ca un copil....puneam capul pe perna si plangeam....ma gandeam ce-ar fi fost daca n-as fi cunoscut-o pe ea....ma gandeam ce-as fi fost daca era prima....ma gandeam ce-ar fi fost daca mama nu se mai imbolnavea din cauza mea.....am fi fost impreuna....Vorbeam in fiecare seara....vorbeam cu ea....stia cum ma simteam...stia totul...uneori ma uimea....traiam prin ea si ea prin mine.....eram doi copii....asteptam cu nerabdare seara....sa putem vorbi....ne faceam planuri si vise....M-am imbolnavit....asa a fost sa fie....avea grija de mine de acolo....de acasa....imi dadea sfaturi....eram ca un copil ce nu stia sa respire fara ea. Intr-o seara....ne-am certat....pentru prima data......pentru prima data de cand ne cunosteam.....imi era teama....imi era teama ca o voi scapa printre degete....o simteam mai indiferenta ca niciodata....imi era teama....teama ca voi pierde universul...teama ca voi ramane singur....ca nimeni nu ma va mai putea ajuta....L-am rugat pe Dumnezeu sa-mi dea putere.....puterea care imi lipsea....puterea psihica....simteam ca trupul meu se face scrum....si sufletul meu fum. Nu mai existam....ma departam de mine.....imi vedeam trupul rece intins pe pat cu perna in brate....parca dormeam....aveam lacrimi pe fata....stateam asa cum stateam in fiecare noapte....gandindu-ma cu dor la ea.Am inchis ochii...si intr-o clipita m-am pomenit langa ea. Si ea plangea....cu genunchii la piept....am strigat-o dar nu m-a auzit....nu ma aude nici acum....si nici macar nu ma simte cand o ating....sau cand o sarut prin somn....Mi-am dat seama ca....murisem....A doua zi am vazut-o pe mama plangand.....ma intreba de ce dar nu ma auzea cand ii raspundeam. Ma durea s-o vad asa....se rupea ceva in mine....si Ea....o vad in fiecare zi.....o vad cum plange in fiecare nopate....o vad cum se framanta....ea nu stie.....nu stie dar simte......simte ca ceva s-a intamplat.De ce nu-i spune nimeni?De o lasa sa creada ca am uitat-o?De ce?De aproape doua luni o insotesc la orice pas....l-am rugat pe Dumnezeu sa ma lase aici...langa ea....nu se poate....astatzi e ultima zi in care o mai pot atinge...e ultima data cand o mai pot vedea cum plange....e ultima data cand o mai pot imbratisa....in noaptea asta cerul se va lumina pentru mine....o voi saruta si ii voi spune pentru ultima oara "Te iubesc!". Mie greu s-o fac....De ce m-a luat dumnezeu chiar acum?....acum cand eram fericit......La noapte cerul se va deschide pentru mine....copilul meu va ramane aici....ma iubit...stiu ca ma iubit si inca o face....as da orice sa ma poata auzi acum.....cand o privesc tastand....scrie ceva.....o vad ca si cum as fi langa ea cu adevarat.....se gandeste la mine....stiu asta! Nu stie ca sunt langa ea....nici nu banuieste ca azinoapte am tinut-o in brate pana dimineata....O iubesc cu toata forta....imi doresc nespus sa-si gaseasca pe cineva care sa o iubeasca cel putin ca mine.Mama.....mama se duce si ea...o vad cum se stinge incet. Biata de ea....ne vom intalni sus....vom fi din nou mama si fiu....asa cum am fost toata viata....La noapte pun punct acestei mascarede care se numeste lume......imi vor lipsi toti....dar ea....ea in mod special....ea....motivul pentru care mai traiam....."Te iubesc copila mea....chiar daca nu poti sa ma auzi....fetito....as da orice sa ma poti vedea....nu mai am ce...." Iubit-o imi ies din mintiSi cand ma gandesc ca nici macar nu te cunoscSimt ca nu mai am timpAstept momentul ca sa iti demonstrezSi iubita mea vreau sa stiTe privesc cum te duci, cum treci pe langa mineEste iubire adevarata, de care tu nici macar nu sti Iubit-o eram acolo singurIn timp ce tu-ti faceai treaba ma uitam la tine De atunci si acum cand ma duc sa ma culcNu pot sa incetez sa te visezIubirea ta ma face sa ma simt foarte vulnerabilChiar nu ma vad pe mine fara tineSi acum tualergi prin mintea meaNu o sa te las niciodata sa imi scapi printre degete din nouEste o iubire adevarata, de care tu nici macar nu sti De atunci si acum cand te vreauMi-as dori sa iti spun ca te vreauDe as avea ocazia sa vorbesc cu tineDe as avea ocazia de a ma plimba cu tineApoi as inceta sa mai tin totul in mineNu va fi nevoie sa trec prin asta din nouEste o iubire adevarata, de care tu nici macar nu stiAzi cand te-am vazut singuraAm stiut ca trebuie sa vin sa ma apropii de tinePentru ca fetito trebuie sa iti spunToate lucrurile pe care le-am facutSi acum ea se uita in ochii meiSi acum sper sa nu mai visezEste iubire adevarata, de care tu nici macar nu sti

Alete insemnari din blog

Inventar

Tot ce mai am acum.....dupa aceasta poveste.....e un ghem de ata. Un ghem de ata galbena....Nici nu mai stiu de unde o am....cine mi-a dat-o nu mai am habar. E un ghem de ata vechi....stii unde l-am gasit? In buzunarul intern al rucsacului negru.....acolo unde de obicei imi tin oglinda,

Dragoste de diavol

Va voi prezenta in cele ce urmeaza o poveste de dragoste nemaivazut de ciudata. Nota discordanta o acorda personajul de sex masculin, care nu este pamantean. Da, asa cum ati auzit. El nu este pamantean. Este o poveste de iubire intre ea, secretara unui prosper om de afaceri, si el, o entitate