doua usi intre noi

oameni obisnuti ... oare?

"meritam ceva mai bun"

07 Ian 2008

fiecare stateam in camera. intre noi erau 2 usi deschise desi ne doream sa fim impreuna in spatele uneia inchise. in lumea noastra. dar lumea noastra a fost alta, aproape asa cum de fapt ne dorim sa fie: cu usile deschise larg. sa putem sta alaturi in fata tuturor si sa zimbim. dar realitatea nu asteapta si nici nu iarta. ne strecuram in faldurile ei si ne ascundem privirile si gesturile. prezentam celorlalti adevarul nostru sub forma amuzanta a jocului. ingenunchez, mimez, facem pereche in societate, dansez cu tine si iti fac declaratii de dragoste. tu stii. e deajuns. dar uneori ai vrea si tu sa stie toti, nu-i asa? cu siguranta ca in loc sa-mi spui da, ai spune mai degraba ca iti doresti o papusa cu parul castaniu si ochii verzi-caprui. tu inca mai iubesti papusile. eu te iubesc pe tine. ne uitam unul la celalalt si ne faceam de lucru. ai intrat in camera mea si n-am indraznit sa intind mina spre tine. aproape te-am alungat. pentru ca imi doream prea mult sa ramai. tremuram de emotie. nici tu nu erai prea sigura pe tine. te-am vazut. tentatia era foarte mare. fiecare si-a vazut de treaba. pina n-am mai rezistat si am inchis o usa in urma noastra. imi doream enorm acel sarut. l-am simtit toata ziua si am adormit cu el pe buzele mele. tu erai departe deja. si nu mai puteam deschide usile ca sa te pot vedea. a fost bine, a fost rau? atita timp impreuna dar niciodata singuri? uneori eram nervos, alteori eram la spectacol. m-am indragostit de tine. din nou. ma simt ca in liceu. cu suisuri si coborisuri emotionale, in cautarea perpetua a certitudinilor. cu serii intregi de daca, poate si mi s-a parut. ma lupt cu timpul, de fapt ma lupt cu mine, vinez conjuncturi, priviri si oportunitati. creez cadre si manipulez grupuri de interese. pentru ca ma lupt cu timpul: al meu, al tau, al nostru si al celor ce reprezinta factori decizionali de care depindem. uneori reusesc, alteori nu sint indeajuns de ager. ma intorc in pestera mea fara Prada. adorm cu gindul la sansele zilei ce va veni. pe timpul noptii subconstientul isi bate joc de mine. ma trezeste senzatia de rece ud care la inceput ma deranja. acum m-am obisnuit cu ea si o apreciez pentru ca imi tine simtirile treze. traiesc. sper. astept. vinez. datorita tie. iubesc.

Alete insemnari din blog

versiunea 2

Daca mai crezi cît de cît în minuni, Sa te vad trei zile, sa nu te vad trei luni, Si s-o luam iar si iar De la capat... Spune-mi, cum ti s-ar parea ? Eu te vreau mereu În coltisorul meu, Sa fii lînga mine Si sa-ti fie

cine te crezi - la vama veche

n-am fost niciodata la vama desi mi-am dorit in mai multe etape ale vietii; in adolescenta - datorita renumelui nudistic si a curiozitatii indecente; in studentie - din impulsuri aventuriere; dupa studentie - din dorinta autocunoasterii. motivele pentru care nu am ajuns au fost diverse si destul de

despre obiceiuri de dimineata

Paula Selling ne spune o poveste. si noi o traim uneori fara cuvinte, fara intrebari. uneori speram sa schimbam ceva in succesiunea firului narativ. uneori reusim. despre ce nu reusim nu ne place sa vorbim. astazi verigheta imi joaca pe deget. si eu nu ma joc cu ea. stii si tu ca poti sa o dai jos

disectia relatiei

a trecut ceva vreme de cind nu ti-am mai scris. poate si pentru ca am fost de atitea ori impreuna, poate si pentru ca timpul disponibil a fost mai mereu in contradictie cu dispozitia scrisului, poate si pentru ca sint orgolios si asteptam un semn de la tine ca vizitele mele in spatiul blogului nu

limite si bucle

unde e limita intre vulgaritate, obscenitate si cuvinte erotice? cred ca in primul rind in naturaletea exprimarii. bine, bine : amicul nostru comun poate sa spuna orice banc, oricit de obscen, oricarui gen de persoana, va fi rasplatit cu risete sau macar cu zimbete discrete dar nu se va supara