O fila dintr-o carte deschisa

nu regreta niciodata ceea ce ai indraznit sa faci ...regreta ce nu ai facut si ai vrut

fericire

12 Nov 2006
    Toti vrem fericire. Toti tindem sa o gasim, toti vrem sa fie o fericire eterna , o viata frumoasa, un job bun , o persoana care sa te iubeasca si sa fie langa tine, o casa, o masina si mai stiu eu ce lucruri materiale care toate contribuie la minunata fericire. Ei bine eu nu vreau fericire . Nu asta e obiectivul meu in viata, nu reprezinta un tel de atins pt mine. Pentru mine fericirea e mai minunata cu cat e mai scurta si intotdeauna diferita . Nu am fost fericita de doua ori la fel . Poate aici gresesc multi. tind spre sentimentul de fericire simtit la un moment dat dar nu isi dau seama ca exact la fel nu au cum sa se mai simta vreodata . Eu sunt fericita cand simt , nu conteaza de e sentimet de bucurie, iubire, suferinta, tristete, sunt fericita ca inca mai pot simti totul la intensitatea la care le-am simtit pe toate la inceput. Ca inca nu am trecut la superficialitate , ca inca ma mai pot plange de bucurie sau de suparare. Nu imi este rusine sa plang. Asta nu inseamna nici ca o fac prea des si in vazul tuturor. Plang ca sa ma descarc pentru ca pur si simplu trairile sunt mult prea intense pentru ca sufletul meu sa le suporte si sa le tina inauntru . Daca as face asa probabil ca intr-o buna zi as exploda :) Da, asta e pentru mine fericirea ....nu imi doresc perfectiunea in viata mea desi mereu am tins catre ea. Am vrut perfectiunea in tot, acum stau si ma gandesc ca m-ar speria terbil ca totul sa fie perfect , calculat si ordonat . Iubesc dezordinea din viata mea :) singurul loc in care sunt intr-adevar ordonata , organizata mai bine spus e la locul de munca, singurul lucru  relativ stabil din viata mea  si asta pentru ca mai mult ca sigur ma voi plictisi si aici si voi  porni in cautarea a ceva nou . Ce urasc cel mai mult....e cu siguranta singuratatea. Stau acum in camera mea , singura , m-am uitat la un film , am mai citit una alta , si nu neaparat pentru ca m-as plictisi dar pur si simplu simt un gol pe care vreau sa il astup in vre-un fel ; probabil de aia am si inceput sa scriu aici. Simt nevoia de o prezenta umana langa mine in momentul asta dar nah , ce sa ii faci. Or fi si momentele de singuratate frumoase , si prielnice pt autocunoastere dar eu m-as cam lipsi asa de ele :). Ok si iar am pornit de la ceva si acum cand am citit mi-am dat seama ca am deraiat , dar ce sa ii faci daca asa gandesc, putin dezordonat :)

Alete insemnari din blog

       Vad ca altfel nu merge asa ca o sa imi expun parerea in acest mod.Ceea ce vreau sa spun e ca iubirea nu e batuta in cuie. In timp acest amalgam de sentimente care formeaza iubirea se modifica. Iubirea tine de respect, de sinceritate, de admiratie si tot ce poate

     Intotdeauna mi-am dorit sa conduc, sa ma pot urca la volan si sa conduc spre o directie nedefinita, sa pornesc pe un drum fara sa stiu o destinatie precisa si sa ma opresc in locul in care sa am sclipirea aia ca acolo vreau sa raman cel putin pentru un timp. In seara asta

    Ma simt in fatza unei mari intersectii. Am mers pana acum ba pe un drum ba pe altul , m-am intors, m-am ratacit , m-am regasit si acum ma vad aici stand. Cel mai ciudat e ca nu vreau sa inaintez pe nici un drum precis . Pt prima data viitorul ramane in viitor, fara planuri fara

     Sa revenim la starea mea de-a dreptul deplorabila as putea spune. Incep sa cred ca mi se trage de la anotimp.:).La ce ma gandeam azi....ca m-am saturat de tiparele pe care singura mi le impun, de procesele de constiinta  care  mi le fac de obicei, de stilul 

gandul meu a plecat ....a plecat aciolo unde doar el poate ajungegandule nu fi rau ia-ma si pe mine ..zi-mi unde si vin si eu ,nu vezi ca nu mai pot, nu vezi ca ma lasi aici singura cu sufletul meu, iar sufletul meu plange, cum sa il opreschai vino inapoi si ajuta'ma sau ia'ma cu tine

Recomandari