Piata monetara si fondurile europene nerambursabile

Fonduri europene nerambursabile

despre fonduri europene nerambursabile

Piata monetara si fondurile europene nerambursabile

05 Mai 2010

Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabel Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;} Pusa in situatia de a asigura semnele banesti pentru o economie mondiala in plina crestere valorica, crestere datorata atat sporirii cantitative a schimburilor, cat si diminuarii etalonului de evaluare, piata monetara internationala a trecut la operatiunile de emisiune de semne banesti cu circulatie pe plan mondial.Emisiunea internationala de semne banesti cuprinde trei segmente importante: (1) Emisiunea de monede nationale in context international (2) Emisiunea de monede internationale sau regionale (3) Emisiunea de instrumente de plata internationale La inceputul anilor ’50, cateva evenimente economice si monetare, legate de cresterea schimburilor economice internationale si de aparitia fondurilor europene nerambursabile unele restrictii impuse de autoritatile monetare din S.U.A. in privinta iesirilor de dolari pe piata mondiala, au impus declansarea unei emisiuni de monede nationale in afara economiilor de origine. Acest mecanism de emisiune a inceput cu dolarul, el fiind la acea data singura moneda acceptata in circuitul international. Evenimentul care a declansat mecanismul de aparitie a eurodolarului, denumire sub care se va individualiza dolarul "nascut" in afara S.U.A., a fost reprezentat de decizia fostei Uniuni Sovietice de a-si retrage disponibilitatile in dolari aflate la unele banci comerciale din S.U.A., in contextul "fierbinte" al razboiului rece din acea perioada. Aceste sume de dolari au fost depuse la o serie de banci comerciale din Europa de vest, cu conditia de a fi pastrate in dolari (o abatere de la prevederile sistemului monetar instituit la Bretton Woods, prevederi care cereau vanzarea imediata a valutei intrate la o banca comerciala catre banca centrala). Mai mult, deponentul solicita ca dobanda de depozit sa-i fie data tot in dolari! Conditiile de formare a depozitelor in dolari la bancile comerciale europene au impus compromisuri importante fata de mecanismele monetare acceptate in anul 1944. Formarea de depozite in valuta (dupa dolar au urmat si celelalte monede nationale devenite intre timp convertibile) la o banca comerciala si solicitarea de dobanda de depozit tot in moneda straina au reprezentat conditia si imboldul pentru mecanismul de emisiune, mecanism similar cu cel practicat pe piata interna de catre bancile comerciale atunci cand fructifica depozitele prin acordarea de credite in moneda de cont. Baza monetara pentru emisiunea de eurodolari (apoi, eurovalute) a fost formata la inceput de depozitele in dolari adusi din S.U.A. in urma unor operatiuni economice, de transfer etc. Pe parcurs, au aparut si alte forme, cum ar fi certificatul de depozit negociabil, bonuri cu dobanda fluctuanta. In anii a60 tehnica bancara americana a pus in circulatie un instrument negociabil (care putea fi vandut si in afara S.U.A.) care confirma existenta unui depozit in dolari la una din bancile comerciale americane. Acest instrument, numit certificat de depozit, circula si pe plan extern, fara ca depozitul efectiv sa paraseasca banca unde el s-a format initial. Dupa fiecare vanzare de catre detinatorul certificatului, se consemna la banca americana noul proprietar al certificatului. Prin acest mecanism se impacau atat dorintele posesorilor de depozite pentru a le fructifica mai bine (obtinand o dobanda de depozit mai mare decat cea oferita de banca americana), posibilitatea utilizarii de fonduri europene, cat si dorinta autoritatilor monetare americane de a restrange iesirile efective de dolari prin balanta de plati (iesirea certificatului de depozit nu afecta operatiunile de balanta).

Alete insemnari din blog

Proiectele pe fonduri structurale

Inchiderea proiectului: finalizarea in totalitate a eventualelor activitati ramase neterminate, efectuarea unui bilant al rezultatelor, ca sa se traga invataminte pentru proiectul urmator, si eliberarea resurselor.Pentru fiecare proiect pe fonduri structurale, durata si complexitatea acestor etape

Managementul proiectelor finantate din fonduri europene nerambursabile

Bun, deci in contextul a ceea ce nu face parte din obiectul de activitate al unui manager de proiect, nu am in vedere sensul de control al schimbarilor aduse cerintelor sau obiectului unui proiect, nici nu ma doare foarte tare capul de managementul schimbarii operationale, ce ma preocupa este

Ce fonduri europene aduce 2011?

Daca aveti multiple competente, pe langa managementul de proiect, alegeti ce "palarie" se cuvine sa purtati in fiecare situatie data. Este adevarat ca multi specialisti dintr-un domeniu oarecare pot si sa gestioneze proiecte, dar cand lucrati la ceva de mare anvergura sau foarte complex, trebuie sa

Fonduri europene pentru dezvoltare

Reglarea constienta este reprezentata de emisiunea de semne banesti in context international. La aceasta emisiune participa atat aparatul pietei monetare, cat si Fondul Monetar International. Prin emisiunea de D.S.T., F.M.I. aduce o contributie de lichiditate internationala importanta. In aceeasi

Dezvoltare prin fonduri europene

Formata inca din perioada primelor incercari de organizare internationala a activitatii financiar-monetara (1930), B.R.I. si-a adaptat activitatea initiala pentru a realiza in prezent atributii specifice reglarii activitatii de pe piata financiara si monetara.Principalele activitati care se