drumul cel mai scurt spre scarpinatul invers

"cautati-ma pe dincolo daca nu credeti in vise..:))" eu

memoriile gandacului meu bitzi 1

17 Oct 2007
Memoriile gandacului meu BitziEpisodul 1  Bitzi si neamul sau adormit Luna atarna ca o harca galbena lucind turbata pe chiuveta din bucatarie.Umbre fantastice se proiectau pe pereti.Se miscau ca niste marionette mostruoase cu gesturi de fantasme insufletite.Le uram.Era o seara violenta.Furia surda impotriva raului imi inunda faptura de fum.Iesisem la plimbare sperand s-o intalnesc pe Camelia, cea mai seducatoare domnisoara gandac a tuturor timpurilor.Tocmai ajunsesem pe marginea sidefata a unei farfurii, cand, am fost luat prin surprindere de reverberatiile unor pasi pe care ii cunosteam prea bine.Era Alexandra,ucigasa neobosita a neamului meu.Imi amintesc si acum povestirile bunicii.M-a avertizat ca respectivei nemiloase ii placea sa ne imobilizeze cu o furculita si sa ne striveasca sira spinarii… M-au trecut fiorii si nu din iubire pentru Camelia!!!   S-a apropiat.Inmarmurisem si-mi simteam ridurile de pe chitina extinzandu-se rapid. Dar terifianta locatara-calau s-a oprit cu furculita in aer.Imi vedeam antenele oglindite in ochii ei ingrozitori.Nu parea deloc pasnica.-va urma- ￯   Episodul 2   Insomnie Bitzi privea ingandurat poza Cameliei(poza de la “Balul gandacimii pasnice”unde Camelia purtase o fascinanta rochie de seara).Ii aparea ca o icoana sralucind in palida lumina a neonului. Imaginea ei il fermeca de pe noptiera incadrata intr-o rama de sarma ghimpata ca sa-i tina la distanta pe Itzi si Crochitzi.Dar in seara aceea Bitzi nu putea sa puna antena pe geana si isi batea capul cu formulele de astro-fizica scrijelite pe tavan de Marele  Maestrul al Ordinului Gandacesc Reformat, in urma cu multe decenii…ce mai..mai mult decat o viata de gandac!      Asadar Bitzi, neinfricatul nostru cavaler si-a pus pjamaua de arlechin si s-a indreptat spre bucataria Alexandrei sa fure niste marmelada. Intrebarea era cum sa treaca de capac.Ar fi trebuit sa astepte in umbra pana cand Alexandra desfacea capacul…atunci se furisa si gata! Cina era servita  in razele lunii alaturi de Camelia, cea care ii umplea fiinta de emotie. Cam grea misiune dar Cameliei ii placea marmelada deci…  Episodul 3   Suferintele tanarului Bitzi Nu se mai simtise niciodata asa, inchis in propiul lui nume ca-ntr-o temnita(caci Bitzi il citise pe Tagore).Nu plangea, n-ar fi vrut sa se autoinunde dar nu reusea sa inteleaga cum ar fi putut sa darame zidul din jurul lui. Cum sa intrezareasca in adancurile beznei din camara adevarata lui fiinta? Era cu adevarat prima oara cand un tanar gandac avea probleme de pierdere a identitatii?   Credea ca e un greier care canta trist in amurg;ca pierduse lumina zilei.Dar noaptea se sfarsea cu o ultima samanta de coacaza pe care o rontaia. El nu mai era el…ar fi vrut sa plece intr-o croaziera, pe o feluca si sa fie propriul carmaci al destinului sau.Sa nu mai vorbeasca limba semenilor sai. Cum sa faca asta?! “O, nu, Bitzi, nu-ti vei dezamagi stramosii!!”  il avertiza dojenitor bunicul din portretul de pe perete. “Ma indepartez de mine insumi, imi neglijez scopurile existentiale, cad in neantul metafizicii pentru fluturi morti.”    “Trezeste-te Bitzi..trezeste-te…aminteste-ti! Nu te transforma intr-un expirat prematur, nu te acri,nu muri Bitzi!!! Caci s-ar putea ca moartea ta sa nu dovedeasca absolut nimic. Daca nu poti fi un model pentru ceilalti esti sigur un model pentru tine insuti!!”       Paienjenisul propriilor ganduri ii reamintea ca hotarase sa fie artist cu viata lui. Il readucea pe linia de plutire. Intr-adevar era compus din aleatoriu si nimicuri dar nu din artificialitate. Merita sa se regaseasca, sa nu ajunga un imbecil trist.Seara regasirii..in care nu-i mai era frica de el insusi. “Mda, voi fuma o tigara pe acoperis iar maine dimineata voi da din nou ochii cu soarta care-si scutura frunzele peste mine.Sunt un tip scuturat, in nici un caz un domestic. Lumea a fost creata ca sa traiesc eu in ea.”      Luna in primul patrar il inspira sa scrie un gazel pentru Camelia.” O sa ascult niste rock sa-mi distraga atentia”  Picaturi de toamna ii umpleau ochii compusi din alte mii de ochi..Ba nu! [doar nu e paianjen].  “Draga Alexandra, prea nemiloasa gazda, ochii mei sunt simpli dar expresivi, nu uita sa scrii asta in povestea despre mine!”

Alete insemnari din blog

        Umbrele negre-albastreÎnvaluie orasul de soare nocturnLa fel ca melancolia din sesiuneLa fel ca zilele de raze frânte si dezastre Când privesc descompusa dintr-un

"I'm so resentful that we're strangers when we meet.." nu reusesc sa pricep,poate ma lamuriti. de ce trebuie cineva sa ajunga in starea de "oare cat o sa mai sufar???" cand infinitul se transforma intr-o baltoaca cu  euglene paroase si  te intrebi unde ai

Ascult infinitul de dincolo de ferestre in fiecare seara desi nu are nimic sa-mi spuna in ultimul timp.Imi mai sopteste cateva versuri uneori: "on the road where the cars never stop going through the night..to a life where I can barely watch the sunrise..I don't have time.."cum

Fals tratat de vânatoare Motto:greseala si creatieAmibe si tântariIluzie metafizicaScarabei epuizatin-am crezut c-o sa aparin-am stiut ca timpulintra în gestatieca iluzia  e veridicaori ca gândacii de bucatariesunt o gloata de ciudati.Nebunie..feerie! Capitolul IV

Capitolul V  De la Gregor la Bitzi-gândacul apoteozat Bitzi  facea parte dintre cei pe care plictisul îi panicheaza pâna la disperare.De asta prefera sa-si piarda noptile în penarul Alexandrei.Acolo putea sa se catere  pe pixuri si sa escaladeze guma de

Recomandari