De scris
ceea ce nu te omoara te facemai puternic ;)nietzsche!
Dor...
18 Mai 2008
... imi e dor de mirosul ploii de acasa... ... imi e dor de iarba uda... de acel coltisor de langa padure, unde gandurile reuseau sa prinda forma sau sa ma sperie...unde norii ma fereau de soarele arzator si padurea imi oferea racoare, unde reuseam sa imi dau seama de fiecare data cat sunt de efemera... Imi e dor de surorile mele, de zambetelor lor, de vocile lor ce ma trezeau duminica devreme, de pasii lor mici si murdari care ma conduceau cand plecam in oras... de fratele meu - de protectia lui , de glumele sau ironia lui, de fratiorul meu razvratit si sensibil... imi e dor de povestile cu mama si de umorul negru al tatalui meu.... imi mai e dor de casa... de cofa cu prietenele mele.... Imi e dor de locurile cunoscute, de iesirile cu amicii, de povestile lungi, de iluziile si deziluziile fiecaruia, de dramele existentiale... de misto-ul zilnic... Nu mai ploua , dar parca dorul de AI MeI s-a aprofundat ... oare ei ce fac acum? Ploaiai e de vina, si mirosul ei... poate si eu am partea mea de vina... Luna asta implinesc un an de cand nu mai sunt impreuna cu ai mei ... dupa ce 25 de ani au fost prezenti continuu in viata mea... acumvorbim la telefon zilnic, dar nu e acelasi lucru...
Alete insemnari din blog
...... Inca o zi a trecut, apoi inca o saptamana, o luna ... un an, doi ani,trei ani.... si la un moment dat te intrebi ce ai realizat pana la varsta de 'n' ani... - ' nimic' si simti un gol in stomac... si te apuca un soi de disperare si parca ai vrea sa faci repede repede
