astazi

astazi e o alta zi...

jurnalul unei despartiri epilog

09 Ian 2009
acum cand recitesc ma incearca doua sentimente unul de bucurie si usurare ca am iesit dintr-o relatie fara sanse de viitor, in care nu mai aveam idealuri comune si a doua de parere de rau ca poate totusi chiar am fost nebuna si trebuia sa-i raspund a doua zi si la mesaje si la telefoane....dar ma tem ca daca as fi facut aceste lucruri acum jurnalul unei despartiri ar fi avut prea multe capitole si prea mult timp investitsingurul lucru pe care il stiu este ca data viitoare cand voi spune ca vreau sa ma despart de cineva chiar o voi face poate veti spune ca sunt paranoia, ca ei erau doar prieteni, ca nu are cum sa fie cu amandoua sau cu toate 4 in acelasi timp, va spun ca in primul rand o fata/femeie simte intotdeauna si in al doilea rand eu nu cred in relatia de prietenie dintre o fata si un baiat.femeie si barbat decat daca acestia doi sunt iubiti , logodnici sau sotiimi pare rau ca am stat intr-o relatie doar de dragul amintirilor...acum aproape ca inteleg suferinta femeilor casatorite care stau cu sotul lor doar de dragul copilului.imi este frica de momentul in care voi iesi din carapace la alte prime intalniri....va trebui sa tin minte alte nume, alte numere de telefon, alte zile de nastere, voi cunoaste alte prime saruturi, vacante impreuna, soacre..... dar cel mai rau imi este frica de faptul ca poate iubirea chiar nu exista si eu visez cai verzi pe pereti.....

Alete insemnari din blog

marti incercari de reconciliere din partea mea in timpul unui curs de germana, el impasibil, rece ca o piatram-am enervat si am plecat separat.seara pe mess am deschis discutia si ce am aflat? ca el are nevoie de timp de gandirevoi sari peste dialogul introductiv in care imi spune ca tine la mine

clar ca nu mai trebuie sa ies din casa sau trebuie sa ma mut din oras si asta nu pentru ca as avea un trecut intunecat care inca ma bantuie ci pt simplu fapt ca imi aleg momente si loocuri nepotrivite.Era o vreme cand nimeream si locul si ora si persoana potrivita dar acum nuuuu....de fiecare data

si cand credeam ca nu-l voi ma revedea niciodata am avut o surpriza....in ziua cand trebuia sa depun niste bani intr-un cont am intrat grabita in sediul bancii am luat un formular de depunere am completat cu majuscule si am mers la un ghiseu mai liber, dupa ce am asteptat rabdatoare in spatele

incep sa descopar cam care-i treaba pe aici....pentru cei ce se asteapta sa scriu filosofice invataturi, sfaturi si lectii de viata imi pare rau ati gresit pagina...pentru cei curiosi, interesati de lucruri marunte si viata unui om pe jumatate copil, pe un sfert nebun si alt sfert neidentificabil

uoffff...primavara asta scote din casa toate cuplurile de indragostiti, toate familiile cu cate un copil mic ba in brate ba in carut.....chiar si mustele incep sa bazaie mai tare si vrabiutele sa se balaceasca prin balti sau in fantana arteziana proaspat faiantata....toate astea ma deprima si nu pt

Recomandari