imi vad parintii din ce in ce mai batrani, vad copii de la bloc aceeasi copii pe care parca ieri ii plimbam cu caruciorul cum astazi sunt mai inalti decat mine, ma vad pe mine pierzandu-mi incetul cu incetul inocenta, ma vad alergand spre taramul oamenilor mari, ma vad lasandu-mi in urma amintiri,

clar ca nu mai trebuie sa ies din casa sau trebuie sa ma mut din oras si asta nu pentru ca as avea un trecut intunecat care inca ma bantuie ci pt simplu fapt ca imi aleg momente si loocuri nepotrivite.Era o vreme cand nimeream si locul si ora si persoana potrivita dar acum nuuuu....de fiecare data

test

mare suparare in viata mea si in timpul meu liber...portalul ele nu a mers vreo 2 sau 3 zile asa ca mi-am indreptat privirea spre mai vechiul meu prieten yahoo360 regasindu-l  acolo pe guru blogurilor si anume acea persoana care povesteste aproape cu lux de amanunte chestii din viata lui care

o sa povestesc in cele ce urmeaza despre ceea ce am vazut eu ca inseamna Bucurestica orice provincial ma asteptam ca toata lumea sa fie mai agitata, mai dornica de viata, mai bucuroasa si mai ales mai deschisa...insa nu a fost asadupa un drum de 6 ore cu trenul am ajuns in gara bucuresti nord de