mihaelapop
„ poemele mele, iele rebele ”
by: monicamihaelapop
preludiu
adaugat pe 25 Nov 2008
Iubitule, deschide tu fereastraSi lasa-asa perdeaua, într-o parte,Sa curga asfintitu-n seara astaAcoperindu-ne ca pe un semn de carte.Abandonati în patimi clandestine,Copii fugiti din vietile trecute,Ne vom iubi pe margini de destineÎn rituri zbuciumate si tacute.Din piept îti voi musca înfometataSi-apoi, la tine-n brate ma voi pierde.Uitând de mine si de lumea toataVoi fi Ciuleandra ta cu talpa verde.Tu-mi vei rastalmaci în palme sâniiPoemul lor sa stii apoi a-l scrie,Sa spui cum au înmugurit, hapsâniiDe dorul tau, în foamea lor nurlie.Pe coapse-mi vei pirograva cu dintiiTrei puncte sângerii, o cicatriceSi-un cerc, vestind materia dorintiiÎn trupul meu varsându-se, complice.Întinsi în patul moale, printre stele,Cu trupurile stralucind în lunaNe vom iubi adânc, pân-la praseleNebun amant si tu, si eu nebuna.
Alete insemnari din blog
25 Nov 2008 | ||
ne rascoleste cântecul vioriisi cald ne urca-n vene un fior.în noaptea asta vom picta istoriicu luna martor, prinsa în decordesprinde-s-or de patul alb ispitesa ne traseze-n trupuri graniti. noi,cu degetele-n maci reînflorite,le-om trece înainte si-&icir |
26 Nov 2008 | ||
mâinicuburicele degetelor cercetândpasii lor au exact aceeasi culoarepe care o stiamîntre alfa si omega corpu-mi abecedar îsi poarta la vedere laurii simtiriiînfipti pe dinauntru si tâsnind Braille din memoria epidermeicapilare gemeneindexea |
24 Nov 2008 | ||
se-ntorc din înalt povestile,în forme straveziide îngerisi magi închinându-se nasteriiecouri ceresti se astern la tâmplele lumii,ca-ntr-un uimitor dezmat nocturn, pamântul însetat soarbe risipire de fulgi haulind iubire valurite |
24 Nov 2008 | ||
Îmi plac lunile de toamna, cum la fel îmi plac toate lunile anului, fiecare e frumoasa în felul ei, prin ritualul desfasurarii zilelor sau poate, prin prisma celor petrecute în aceeasi perioada a anului, cu mai mult sau mai putin timp înainte. Chiar daca |
03 Dec 2008 | ||
nimeni nu vreao lume în care nimeni nu încearcae o lume de nimenimariaj de duzina al vietii cu hazardulprin gari fara peroane tocmind trenurifara calatorio lume a despartirilorîmpacarea ar fi suma derizorie de sunete ragusiteretrocedate cu întârziere cor |