mihaelapop
 
„ poemele mele, iele rebele ”
by: monicamihaelapop
 

noiembrie

adaugat pe 24 Nov 2008

 Îmi plac lunile de toamna, cum la fel îmi plac toate lunile anului, fiecare e frumoasa în felul ei, prin ritualul desfasurarii zilelor sau poate, prin prisma celor petrecute în aceeasi perioada a anului, cu mai mult sau mai putin timp înainte. Chiar daca trecerea timpului transforma totul în rutina descopar mereu, fiecare anotimp, ca fiind altfel decât cu un an înainte. Fiecare anotimp, fiecare luna, fiecare zi, au ceva diferit. O culoare, un gest, o amintire … Noiembrie, luna în care, cu încapatânarea cautatorului de aur, m-am prins în caruselul vietii numarând, an de an, primii pasi, primele cuvinte, primul „mama” caligrafiat cu grija, primul sau al nu stiu câtelea sarut … Vedeti, chiar si numai o mica amintire poate face ca noiembrie, sau oricare alta luna, sa fie cea mai frumoasa …  

Alete insemnari din blog

24 Nov 2008

vestesc povestile
   se-ntorc din înalt povestile,în forme straveziide îngerisi magi închinându-se nasteriiecouri ceresti se astern la tâmplele lumii,ca-ntr-un uimitor dezmat nocturn, pamântul însetat soarbe risipire de fulgi haulind iubire valurite

26 Nov 2008

poetica sangelui
   mâinicuburicele degetelor cercetândpasii lor au exact aceeasi culoarepe care o stiamîntre alfa si omega corpu-mi abecedar îsi poarta la vedere laurii simtiriiînfipti pe dinauntru si tâsnind Braille din memoria epidermeicapilare gemeneindexea

03 Dec 2008

budoar
 rupem în dinti taceri expirate între noi nu mai e nimic nici macar tu nici macareu noi suntem fructuliubirea asta nascuta ca o aripa rosie ca un marjumatate rosu jumatate piele de sarpedar eu sunt femeia tu esti barbatulpatul ne-asterne dinainte secundele una doua trei pa

25 Nov 2008

levitatie
 apun deasupra caravane de îngeri miopistoluri de oase rasar dedesubtîn spatele inimii se ascunde ultima-mi zica un palisandru sortit prematur risipirii cum va fi nu-mi spune nimenisi cânduneori simt tacerea batând toaca în tarcul neostoit al ochilor maso

25 Nov 2008

preludiu
 Iubitule, deschide tu fereastraSi lasa-asa perdeaua, într-o parte,Sa curga asfintitu-n seara astaAcoperindu-ne ca pe un semn de carte.Abandonati în patimi clandestine,Copii fugiti din vietile trecute,Ne vom iubi pe margini de destineÎn rituri zbuciumate si tacute.Di
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.