mihaelapop
„ poemele mele, iele rebele ”
by: monicamihaelapop
levitatie
adaugat pe 25 Nov 2008
apun deasupra caravane de îngeri miopistoluri de oase rasar dedesubtîn spatele inimii se ascunde ultima-mi zica un palisandru sortit prematur risipirii cum va fi nu-mi spune nimenisi cânduneori simt tacerea batând toaca în tarcul neostoit al ochilor masor pe sub pleoapelungimea cuvintelor repetat nespusesi adorm peste gânduri robit primei lacrimi trupul meu îsi viseaza ultimul surâs ca pe un ultim sarutlevitând
Alete insemnari din blog
25 Nov 2008 | ||
Iubitule, deschide tu fereastraSi lasa-asa perdeaua, într-o parte,Sa curga asfintitu-n seara astaAcoperindu-ne ca pe un semn de carte.Abandonati în patimi clandestine,Copii fugiti din vietile trecute,Ne vom iubi pe margini de destineÎn rituri zbuciumate si tacute.Di | ||
25 Nov 2008 | ||
ne rascoleste cântecul vioriisi cald ne urca-n vene un fior.în noaptea asta vom picta istoriicu luna martor, prinsa în decordesprinde-s-or de patul alb ispitesa ne traseze-n trupuri graniti. noi,cu degetele-n maci reînflorite,le-om trece înainte si-&icir | ||
24 Nov 2008 | ||
Îmi plac lunile de toamna, cum la fel îmi plac toate lunile anului, fiecare e frumoasa în felul ei, prin ritualul desfasurarii zilelor sau poate, prin prisma celor petrecute în aceeasi perioada a anului, cu mai mult sau mai putin timp înainte. Chiar daca | ||
26 Nov 2008 | ||
mâinicuburicele degetelor cercetândpasii lor au exact aceeasi culoarepe care o stiamîntre alfa si omega corpu-mi abecedar îsi poarta la vedere laurii simtiriiînfipti pe dinauntru si tâsnind Braille din memoria epidermeicapilare gemeneindexea | ||
03 Dec 2008 | ||
nimeni nu vreao lume în care nimeni nu încearcae o lume de nimenimariaj de duzina al vietii cu hazardulprin gari fara peroane tocmind trenurifara calatorio lume a despartirilorîmpacarea ar fi suma derizorie de sunete ragusiteretrocedate cu întârziere cor | ||
